A.M. Press
Ultimele stiri din Romania!

Cine spune că românii n-au avut sfinţi martiri? Cel mai mic sfânt român: Mateiaș, 12 ani. ”Să mori în lege creștinească! Lovește!” Și capul căzu…

0 245

Cel mai mic sfânt român: Mateiaș, 12 ani. ”Să mori în lege creștinească! Lovește!” Și capul căzu…
Pe 15 august 1714, chiar de Sfânta Maria, Sultanul Ahmed al III-lea vrea să arata corpului diplomatic al Europei Creștine că domnitorul Constantin Brâncoveanu și cei patru fii ai săi se vor lepăda de Hristos. Mezinul, Mateiaș, de doar 12 ani, șovăie. ”Mai bine mori în legea creștinească decât să te faci păgân!”, aude. Cel mai mic sfânt al nostru

Constantin Brâncoveanu suie la tron pe 28 octombrie 1688, nepot după mamă al fostului domn, Șerban Cantacuzuino, decedat, la doar 54 de ani, în condiții neclare. Țara Românească avea să cunoască o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală, precum și de dezvoltare a vieții spirituale, în urma sa rămânând un număr mare de ctitorii religioase, dar și un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele. Împreună cu a sa doamnă, Marica (Maria) Brâncoveanu, au 11 copii, patru băieți – Constantin, Ștefan, Radu și Matei (Mateiaș) și șapte fete: Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Ancuța, Bălașa și Smaragda (Smaranda).

În primăvara lui 1714, turcii – în urma unor uneltiri mincinoase – încep să-l acuze de nesupunere. Pe 8 martie, vodă Brâncoveanu vine de la Târgoviște și trage, pentru ultima oară, la Palatul Mogoșoaia, ctitoria sa din 1702. Apoi, pe 23 martie, este mazilit. Vestea îi este adusă de către Mustafa aga, vechiul său prieten, care ascunsese până în ultima clipă adevăratul motiv al sosisrii sale la București. A doua zi este uns Ștefan Cantacuzino, fiul stolnicului Constantin, care contribuise cel mai mult la căderea lui Brâncoveanu. Pe 25 martie, de Buna Vestire, domnitorul – dimpreună cu întreaga sa familie – este trimis la Constantinopole, unde ajunge pe 17 aprilie. Constantin Brâncoveanu va suferi, vreme de câteva luni, torturi crunte.

”Duminică, 15 august, de dimineață, s-a tăiat capul bătrînului principe al Vlahiei, tuturor fiilor și unui boier care-i era vistier”… Așa-și începe descrierea cruntei execuții a Brâncovenilor Andrea Memno, plenipotențiarul venețian de la Constantinopole, obligat să asiste…

Române, locul în care a Adormit Maica Domnului e la două ore distanță de casa ta! Acolo a dus-O Sfântul Apostol Ioan după răstignirea lui Iisus Hristos!​

Pe 15 august 1714, chiar de marea sărbătoare a creștinătății care este Adormirea Maicii Domnului, ziua când voievodul Constantin Brâncoveanu aduna 60 de ani de viață, sultanul Ahmed al III-lea vrea să-și demonstreze forța, umilindu-l pe domnitorul Țării Românești, în fața unor ambasadori din Germania, Rusia ori Anglia…”Monarhul Cultural”, alături de cei patru băieți ai lui – Constantin, Ștefan, Radu și Matei – dimpreună cu ginerele, Ianache Văcărescu, suferiseră mult: întinși pe roată, cu capetele strânse în cercuri de metal, arși cu fierul înroșit, înțepați în mâini și picioare, cu bărbile și unghiile smulse, în închisoarea ”Edicule”. Zi de zi le este promisă eliberarea și cruțarea, singura condiție fiind lepădarea de Hristos.

Constantin Brâncoveanu și cei patru băieți ai săi, decapitați, cu toții, în vara lui 1714

Andrea Memno descrie acea zi:


APRECIAZA ARTICOLUL !

”Încă de dimineață, Sultanul Ahmed se puse într-un caic împărătesc și veni la seraiul zis foișorul Jalikiacs, pe canalul Mării Negre, în fața căruia era o piață mică, unde au adus pe Brâncoveanu Voievod, pe cei patri băieți ai lui și pe vistierul Văcărescu, i-au pus în genunchi unul lângă altul la oarecare depărare, un gâde le-a scos căciulile din cap”, scrie Memno. Sunt în cămeși albe, lungi, cu picioarele goale. Nouă capete de acuzare. Unul dintre ele spune că și-a cumpărat de la Viena instrumente muzicale pe care nici marele sultan nu și le permite!!!”

Cei șase au timp de o rugăciune creștinească, apoi muftiul le prezintă ghiaurilor ”măreața” ofertă: se pot lepăda de legea lor cea creștinească, se pot turci și sunt iertați ori, de nu, securea va cădea asupra capetelor lor. ”Glasul cel înăbușit de credință al bătrânului Brâncoveanu răsună și zise înspăimântat de această insultă: <

Ahmed, auzind acestea, se făcu ca un leu turbat și porunci să li se taie capetele. Gâdele ridică secura și capul marelui vistier Ianache Văcărescu căzu primul. Apoi, Constantin, 31 de ani, Ștefan, 29, Radu…”Beizadea Mateiaș, de numai 12 ani, văzând atâta sânge de la frații săi și de la Văcărescu, se ruga de Sultan să-l ierte, făgăduind-i că se va face turc”, mai scrie venețianul.

Dar Brâncoveanu, cu lăcrimi în ochi, urlă: ”Mai bine mori în legea creștinească, decât să te faci păgân, lepădându-te de Iisus Hristos pentru a trăi câțiva ani mai mult pe pământ”. Atunci micuțul țipă și el: ”Vreau să mor creștin! Lovește!”

În urmă, ucise și pe Brâncoveanu.

”O, Doamne! O, Doamne! Pana-mi tremură când vă scriu, Excelență. Ceea ce am văzut…Mă întreb: putut-a fi de față cineva să nu fi plâns, văzând capul nevinovatului Mateiaș tânăr tinerel rostogolindu-se pe jos, lângă capul părintelui său care se apropiase de-al copillului….părea a-l îmbrățișa”, își termină epistola Andrea Memno.

Gâdele, stropit cu sânge de creștin, face un salut și se retrage. Memno are ochii în lacrimi. Ahmed îl vede și spune că regretă ceea ce a făcut. Dar este prea târziu…După execuție, capetele au fost purtate în vârf de suliță prin oraș, în timp ce corpurile au rămas la locul execuției, de unde au fost aruncate, spre seară, în Marea Marmara.

Sursa a1.ro

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site web foloseste cookie-uri pentru a va imbunatati experienta. Vom presupune ca sunteti de acord cu asta, dar puteti renunta daca doriti. Accept Citeste mai mult