Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european, informează Consiliul într-un comunicat de presă.

“Prioritatea Consiliului este ca EPPO să funcționeze până în noiembrie 2020. În acest sens, devenea urgent să fie numit procurorul șef european.

Doamna Kövesi, ca prima persoană care va ocupa acest post, va avea sarcina de a crea EPPO de la zero. Misiunea ei, pe parcursul celor 7 ani de mandat, va consta în special în construirea structurii administrative și operaționale a biroului și în stabilirea unor bune relații de lucru cu autoritățile judiciare naționale. Consiliul va continua să monitorizeze înființarea biroului pentru a ne asigura că avem un EPPO eficient, care va deveni piatra de temelie a luptei noastre împotriva fraudei și corupției pentru finanțele UE”, a declarat, în context, Anna-Maja Henriksson, ministrul Justiției din Finlanda, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului.

Laura Codruța Kövesi, cetățean român, este în prezent procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România. A ocupat diverse funcții de procuror în timpul carierei sale în România, inclusiv pe cea de procuror general al României și de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Procurorul șef european va organiza activitatea EPPO și va reprezenta Biroul în contacte cu instituțiile UE, statele membre și țările terțe. Ea va fi asistată de doi adjuncți și va prezida colegiul de procurori, care va fi responsabil de definirea strategiei și a regulilor interne și de a asigura coerența între și în cazuri.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg, transmite RFI.ro