Copiii hiperactivi suferă de o „tulburare cerebrală”, nu sunt ”prost crescuți”

Copiii hiperactivi și cu deficit de atenție suferă de „o tulburare cerebrală”, potrivit unui studiu internațional publicat recent, ai cărui autori cer să se pună capăt etichetării tradiționale de „proastă creștere” pentru a explica comportamentul acestor copii.
„Există o bază neurobiologică care explică tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (Attention-deficit/hyperactivity disorder, ADHD), iar părinții ar trebui să înțeleagă și să învețe să se ocupe de copiii lor”, a declarat pentru EFE Marcel Wortel, de la Centrul Medical Universitar St. Radbound din Nijmegen, Olanda, care a condus cercetarea.
Există cinci puncte sau zone vizibile ale creierului care arată o creștere lentă neuronală la persoanele cu ADHD, ceea ce nu se întâmplă la cei care nu suferă de acest sindrom.
Una dintre anomaliile cele mai evidente localizate de oamenii de știință se află în ganglionii bazali, parte a creierului implicată în controlul emoției și cunoașterii și care este situată în apropiere de baza creierului, în telencefal. Două dintre punctele vizibile de dimensiuni reduse sunt în amigdală și hipocamp.
În amigdală se află emoțiile de bază, cum ar fi furia sau frica. Aceasta este regiunea creierului care joacă un rol în controlarea emoțiilor.
ADHD se caracterizează prin simptome de lipsă de concentrare, impulsivitate și hiperactivitate și afectează unul din douăzeci de copii (sub 18 ani) la nivel mondial, în timp ce două treimi suferă din cauza efectelor acestui sindrom sau mențin semne ale acestuia la vârsta adultă.
Rezultatele acestei cercetări cer să se pună capăt etichetei că ADHD este cauzată de „proasta creștere” sau copiii „sunt greu” de educat.
Cu toate acestea, cauzele rămân controversate, așa că autorii acestui studiu au cerut „să nu fie stigmatizați” copiii cu hiperactivitate și deficit de atenție, în așteptarea găsirii unui remediu la această tulburare, dacă va fi găsit vreunul.
Cercetarea, condusă de savanta olandeză Barbara Franke, a fost publicată la 15 februarie în revista științifică The Lancet Psychiatry, scrie Agerpres.