Cornel Nistorescu: Premierul României – o soluţie personală Dragnea

Liviu Dragnea a luat-o razna! A fost lovit de o bombă psihologică numită ”boala puterii”. Crede că victoria PSD-ului îi aparţine integral. Şi că decide cum vrea şi propune premier pe cine crede. Şi pune biciul pe parlamentari şi face ordine în partid. Şi ne arată el cum funcţionează democraţia de Teleorman.
Dacă PSD-ul ar fi avut un psiholog de serviciu, ar fi putut să se lămurească mai repede. Şi să afle. Premierul din capul lui Liviu Dragnea putea fi ghicit cu oarece luni, chiar ani înainte. Ar fi fost suficient să-i urmărească atent traseul, echipa şi comportamentul. De cînd a devenit preşedinte al Asociaţiei Preşedinţilor Consiliilor Judeţene, Sevil Shhaideh (directoare la Consiliul Judeţean Constanţa) a activat ca mîna sa dreaptă în Asociaţie. Şi mai apoi, în Ministerul Dezvoltării şi, prin mărturia la căsătorie, şi în relaţii personale. Sevil Shhaideh a stat 11 ani aproape lipită de Liviu Dragnea. Tot Dragnea a pus-o secretar de stat la Dezvoltare, Dragnea a lăsat-o ministru în locul său, Dragnea a negociat susţinerea guvernului Cioloş cu condiţia ca Sevil Shhaideh să rămînă secretar de stat. Şi cînd a înţeles că el nu poate deveni premier, Liviu Dragnea a folosit-o ca soluţie prin care să-şi rezolve problema personală. A împins omul său de nădejde în poziţia de propunere a PSD. Privind lucrurile retrospectiv şi ascultîndu-i pe cei care au avut treabă cu Ministerul Dezvoltării, Sevil Shhaideh a fost omul de încredere în această instituţie, persoana pe la care treceau toate hîrtiile şi care concretiza formal promisiunile şi înţelegerile ministrului Liviu Dragnea.
Ce ne arată asta? Că preşedintele PSD a tratat numirea prmierului României ca pe o rezolvare a unei probleme personale. Şi-a pus doar un om de încredere, care să nu-i iasă din cuvînt şi care, supoziţia mea, să nu-l încurce în dorinţa sa de a prelua cît mai curînd conducerea Guvernului României. Menţiunea în declaraţia sa de presă de după consultările cu preşedintele privind absurdul unei pedepse pe viaţă ne trimite la problema sa personală. Trebuie să modifice legea şi să-şi ocupe rolul pe care îl merită din plin. Ba să îl sprijine direct, repede şi eficient şi să-i lase locul liber în fruntea guvernului.
Editorialul integral în Cotidianul tipărit de joi, 22 decembrie