Cum a creat Carol Davila un leac-minune pentru holeră

Cunoscut drept părintele învăţământului medical superior din România şi reformatorul sistemului românesc de sănătate, Carol Davila a realizat în 1849 un medicament foarte eficient în combaterea holerei. Medicamentul a fost folosit cu succes pe zeci de mii de oameni, Carol Davila fiind premiat pentru realizarea sa atât de către Imperiul Otoman, cât şi de către statul francez.

Medic şi farmacist român de origine italiană, Carol Davila, pe numele de naştere italian, Carlo Antonio Francesco d’Avila (în franceză Charles d’Avila) s-a născut pe 8 aprilie 1828, la Parma, în Italia şi a decedat pe 24 august 1884 la Bucureşti.
A absolvit Medicina în 1852 la Angers, în Franţa, fiind un student strălucit. Pe 23 februarie 1853, după susţinerea tezei de doctorat, a fost declarat doctor în medicină şi chirurgie la Paris.
Carol Davila a sosit pe 13 martie 1853, la Bucureşti, ca proaspăt absolvent al Facultăţii de Medicină din Paris şi al şcolilor de farmacie din Nantes şi Angers. Iniţial a fost chemat de către Barbu Ştirbei să reorganizeze serviciul sanitar al armatei române. Semnase un contract pntru trei ani. A rămas însă în ţara noastră până la sfârşitul vieţii.
Carol Davila a creat medicamentul împotriva holerei în 1849, pe când se afla în Franţa.

Marele medic a stat o bună perioadă de timp în Conacul de la Goleşti, la 7 km de Piteşti, acolo unde se află şi acum camera în care a locuit familia doctorului Davila. Doctorul a fost căsătorit cu Ana Racoviţă, nepoata Zincăi Golescu.
În 1849 Davila era un tânăr doctor, de numai 21 de ani şi s-a distins în Franţa, în lupta contra epidemiei de holeră în departamentul Maine et Loire.

Distribuie prietenilor

Ce ingrediente conţinea medicamentul
„Fiind şi un excepţional chimist, a realizat un medicament extrem de eficient în combaterea bolii, doctorie care a intrat în istoria medicinii şi a farmaciei cu denumirea de Picăturile lui Davila (sau tinctura antiholerică). Tot atunci a creat un sistem de încălzire cu aer cald a aşternutului bolnavilor intraţi în al doilea stadiu al evoluţiei bolii, în care apare deshidratarea şi hipotermie. Pentru meritele incontestabile din această perioadă, Carol Davila a fost medaliat şi a primit în dar cărţi de medicină.

Tinctura realizată de către Carol Davila, pe lângă extracte naturale din câteva plante – are la bază un ingredient „vedetă” al secolului 19: laudanumul. Recomandat pentru uşurarea durerilor încă din secolul 16 de către alchimistul Paracelsus, laudanumul – o tinctură de opiu – rămâne puţin utilizat până când, în a doua jumătate a secolului 17, medicul englez Thomas Sydenham (1624–1689) impune în atenţia lumii medicale şi a bolnavilor, o substanţă pe bază de opiu, pe care şi el o numeşte laudanum, dar care nu este aceeaşi cu cea a lui Paracelsus. În secolul 19, laudanumul intra în componenţa multor medicamente şi era folosit pe scară largă pentru combaterea holerei şi a dizenteriei”, precizează cercetătorul ştiinţific Camelia Călin.
Iar medicamentul creat de Carol Davila se va dovedi extrem de eficient în anii următori în Europa.

Mai mult pe adevarul.ro