Primele tomate românești cultivate în solarii au apărut deja în piețe, însă prețurile afișate sunt considerate astronomice, ajungând în anumite locuri chiar și la 70 de lei pentru un kilogram. Apariția acestora a stârnit un val de glume pe internet, fiind comparate cu cireșele importate din Chile care se vând la prețuri exorbitante. Lucian Dragomir, director de vânzări în cadrul TeamFresh HoReCa, a oferit pentru G4Food detalii tehnice despre dificultățile obținerii acestor legume în afara sezonului natural.

Specialistul a explicat că tomatele, fiind plante de origine subtropicală, au nevoie de condiții climatice stricte, greu de asigurat în perioada iernii. „Tomatele sunt fructe originare din zone subtropicale care ulterior au fost adaptate în zone cu climă temperată cu cicluri de producție în sezonul cald. Sunt plante de zi lungă, minim 12 ore de lumină și cerințe de temperaturi ridicate, știut faptul că la +10 grade Celsius încetează creșterea, iar de la +9 grade Celsius în jos plantele mor”, a declarat Lucian Dragomir.

Pentru ca roșiile să poată fi recoltate în luna martie, procesul de producție a răsadurilor trebuie să înceapă încă din noiembrie. Această etapă de dezvoltare, care durează aproximativ 45 de zile pentru hibrizi extra-timpurii, se suprapune cu cele mai scurte și friguroase zile ale anului în România. Germinarea semințelor necesită temperaturi între 23 și 27 de grade Celsius, în timp ce pentru o dezvoltare optimă, plantele au nevoie de 16-20 de grade pe timpul zilei și minimum 13 grade noaptea.

Menținerea acestui microclimat în timpul iernii presupune cheltuieli masive pentru producători. Din cauza lipsei luminii naturale și a ventilației precare din spațiile protejate, fermierii sunt nevoiți să intervină cu inputuri agricole, majoritatea fiind de sinteză chimică. Dragomir avertizează că dozajele folosite sunt cunoscute doar de operatori, în contextul în care „lipsa analizelor de laborator la acest tip de producție primară este știută și comentată de foarte mult timp”.

În faza de răsad, se aplică între 5 și 6 tratamente pentru a combate umiditatea ridicată și lipsa luminii, mediul fiind propice pentru diverși dăunători și boli. Printre riscurile menționate se numără:

• Musculița albă și neagră de seră
• Păianjenul roșu
• Botrytis
• Făinare
• Fusarioză

Pe parcursul etapei de creștere, pentru a compensa carențele de mediu, se utilizează o serie de substanțe:

• Pesticide
• Îngrășăminte chelatate (Mg, Zn, Fe)
• Îngrășăminte azotate și fosfați
• Bor pentru legat rod

Toate aceste intervenții chimice, alături de costurile pentru încălzire și manopera mult mai ridicată decât vara, determină prețul final de la tarabă. Lucian Dragomir subliniază că frecvența tratamentelor este mult mai mare în această perioadă față de sezonul obișnuit. „Până la urmă acesta este poate costul corect pentru un aliment care nu este normal și natural să fie produs în această perioadă din an în România! Rămâne o întrebare: Oare aceste tomate sunt corecte? Ce conținut nutrițional au, câte chimicale conțin, merită?”, a conchis acesta.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]