Am trecut, îmi spune cineva, din Țara Hoților, cu majuscule, îmi atrage atenția, temător ca eu să nu micșorez subiectul, făcându-l loc comun, în Țara Procurorilor. Și?  Dacă, zic eu, în România, fiindcă presupun că la ea te referi, s-a furat enorm, s-a șmenuit tot, au fost furate și copitele calului în galop, dacă niciun încercător timid al capitalismului pe rețete occidentale n-a scăpat nejumulit de mafia politică, dacă un funcționar public a ajuns mai bogat decât un patron cu o mie de salariați, însemnă că, într-adevăr, corupția e în faza metastază generalizată. Cancerul corupției a omorât și omoară mai departe tot. Ca atare e normal, îndrăznesc eu, să vină o zi în care cei care au pârjolit să răspundă pentru prăpădul făcut. Eram o țară ieșită din comunism fără datorii și cu o economie rudimentară, într-o anume măsură, dar care făcea și mobile și arme și scotea și cărbune din pămînt. Acum suntem doar o piață de desfacere, inclusiv pentru prazul venit din Egipt și usturoiul sosit din China. Fabricile de mobilă nu mai fac un scaun, iar lemnul se vinde cu pogonul de pădure, vrac. Șuruburile vin din niște țări, șurubelnițele din altele. Noi săpăm grădinile din Spania și prășim porumbul pentru polenta italiană, ca negrii pe plantațiile de bumbac americane, în vremea sclavagismului. Nu ți se pare oarecum logic ca până la urmă cineva să dea socoteală? Da, zice, dar nu-i prea mult?

Discuția a avut loc în urmă cu niște zile. Azi am informația că Vasile Blaga a fost chemat la DNA. Pe urmă l-am și văzut pe micul ecran, cu fața lui roșie-vineție și profilul de hârciog care-și cară în punga fălcilor averea pentru iarnă, minimalizând cheamarea (”sunt martor”), care-i legată de un accident stupid de circulație în care nu era el la volan și nici măcar la fața locului. Eu credeam că l-au chemat pentru vreo mânărie la vămi, pentru ziua în care cu Videanu și ăla de la Craiova, ministru, Berceanu, parcă, luau o gustare de voturi la Interne, după ce-l mai unseseră pe Băsescu încă o data. Cum dracu să-l cheme procurorii, nu agenții de circulație, pe Vasile Blaga la DNA pentru un accident în care a fost zgâriată o mașină? O fi fost vreo coloană, ca la Oprea, a murit careva? Aș! Ori minte Blaga, ceea ce e în firea politicianului român, ori l-a chemat DNA pentru a echilibra balanța doctrinară a procurorilor, să nu creadă lumea că au drag de convocat la suișul treptelor doar de Ponta! Sau dedesubt e ceva gras care va ieși la lumină mai încolo și azi ne scapă.

Dar să mă duc îndărăt la discuția mea cu trecerea din Țara Hoților, în Țara Procurorilor. Trecerea trebuia să se petreacă. Prea s-a furat ca-n codru și chiar mai rău, fiindcă ăștia au furat și codrul cu totul. Și asta într-un sfert de veac. Dar procurorii sunt ei apți să ducă cinstit această muncă, riscantă, tentantă și uneori câinoasă, de facere a dreptății? Mă gândesc că-s și ei tot de-un neam cu noi. Latinii ziceau ”dar pe paznici cine-i păzește?” De ce umflă întâi pe capitalistul român, specie pe cale de dispariție înainte chiar să apară, care a dat șpagă pentru a primi o lucrare, fiindcă n-a avut încotro, de ce-i închid firma sau ”îl sinucid”, ca pe ăla lipit de copac, iar pe ministrul care a cerut mită fiindcă altfel nu semna, doar îl plimbă nițel și-l lasă apoi să trăiască belfer, cu uriașa lui avere inexplicabilă? Sunt apți procurorii să redea României averile ei de țară jefuite, măcar o părticică din ele, fiindcă pe toate nu mai au cum? Pe politicieni de ce-i cheamă? Dacă e doar pentru că au zgâriat unii o mașină care era a lor, e nasol, ca să mă exprim academic. Dacă tot l-au chemat pe Blaga, eu zic să-l caute mai bine prin buzunare. Poate, cine știe, dau de vreun ceas de aur rămas acolo de când era vameș, de bomboana unei perle rare, de…
Am trecut dintr-o țară în alta și cei rămași aici acasă, nu doar cei plecați. Ăia măcar știu că-s pe alte meridiane. Noi, înghesuiți pe meridianul lichid al Dâmboviței, cu o mână înotăm și cu cealaltă dăm din picioare, încercând mereu speranțe care se dezumflă înainte de a deveni colaci de salvare.