luna cu cerc roșu, – și tu
scrie Zaharia Stancu
în „Amintire…”
luna cu cerc roșu și noi
spun eu
luna, cerul necuprins
și vinul uitat nebăut
în frapieră,
copleșiți de dorință,
de gustul uitat
al întâmplării tu și eu,
al dragostei risipite
în alte vieți

luna cu cerc roșu,
martor tăcut
al indecentei iubiri
flămândă, setoasă
precum pofta porumbeilor sălbatici
privați de hrană și apă,
nu atentează la pudoarea
palmelor care cercetează
uitarea de sine a trupului
cândva dezmierdat
ca o tânără mireasă

în absența lunii cu cerc roșu,
lumina ochilor și
alcătuirea lui toată,
învăluie fiara iubitei,
în memoria prea multelor nopți
de iarnă, de sfârșit al lumii

în absența lunii cu cerc roșu,
amintirea …