în fiecare zi,
Crăciun de-ar fi,
dacă zilnic ar ninge
cu bunătate,
dacă zăpada singurătății
ar absenta,
cum ar fi?

cum ar fi
dacă spaimă și moarte
n-am cunoaște?

dacă războaie
și oameni flămânzi n-am ști,
oare, cum ar fi?

dacă sirenele
anunțătoare de tragedii
și dezastre
vocea copiilor
rostind colinde
ar împrumuta,
cum ar fi?

dacă Dumnezeu
n-ar locui în cer,
ci doar pe pământ,
adunând la pieptul Lui
bătrânii uitați de copii și nepoți,
bolnavii fără leac
și rătăciții de ei înșiși,
cum ar fi?

dacă steaua ce sus răsare
zilnic am vedea,
nu doar în decembrie,
dacă ușa smereniei
permanent am ține-o deschisă,
dacă inimile noastre,
pârtii ale iubirii,
ura n-ar învăța,
cum ar fi?

dacă, zilnic, un Crăciun,
am înființa, cum am trăi?