Aş vrea să înfloresc puţin
Nu ca Esenin, aprig el
Scriind pe un butoi cu vin,
Ci doar să fiu un pic altfel

Vreau nebunia, nu confuză,
Ci tandră-n dor și veselie
Cea care desfăcea o bluză
Sânii rotunzi să-mi aparție

Prea-s serios și prea metodic
Prea le fac toate ca la carte
Vreau nebunia îndărăt
De unde dusu-s-a departe

Hei, nu vezi dealul că-l urci greu?
Anii nu-s cei de la-nceput
Și dacă multe îți mai merg
Ești cu desăvârșire mut

Și? Mă învăț eu și cu asta
Ca pasărea într-un picior
Nu-i încă timpul să spun basta
Pier aripi? Zbor pe un covor

E zori din nou, lumina intră
În case,-n pomi, în limuzine
În trandafirii de la poartă
Și intră precum văd și-n mine

La voi cum e? Un snop de spice
Solare-au biruit prin nori?
Oricum ar fi, poieni în rouă
Eu vă doresc, și-n gând, buni zori!

Și nu uita povața mea
Să mergi ca și când ai zbura!

(Lucian Avramescu, din volumul „Confesiunile unui mut care a vorbit cândva”)

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]