• Home
  • Literatura
  • În loc de „Buni zori!”. Sufletul meu, când dragostea îi trece pragul

În loc de „Buni zori!”. Sufletul meu, când dragostea îi trece pragul

lucian pe scena cu microfon zimbind

de o mie de ani sufletul meu e la fel
de o mie de ani sufletul meu
lăcrimează odată cu ploaia
învejmântează plaja cu nimfe
când dragostea îi trece pragul

de o mie de ani sufletul meu n-a suferit îmbunătățiri
sufletul meu nu s-a modernizat
iarba lui crește la fel

sufletul meu este al naibii de conservator
sufletul meu când iubește iubește
când urăște urăște
sufletului meu îi cresc cucuie
doar când cineva îl lovește cu piatra
în rest el este neted ca furtuna
și luminos ca întunecatele cratere
abrupt și victorios și trist
și înlăcrimat și albastru
și ridat ca deșertul
și înverzit ca pădurile din Eubeea
de o mie de ani sufletul meu este la fel
de o mie de ani sufletul meu
lăcrimează odată cu ploaia
și cântă când aripile dragostei
îl înfășoară strâns pe cruce

de o mie de ani sufletul meu
refuză orice efort de modernizare
ceea ce mă face antipatic
în ochii telefoanelor fără fir
și al eprubetelor în care se măsoară
gramajul iubirii

de o mie de ani sufletul meu e la fel
demodat
în același costum al lacrimei
(Lucian Avramescu, din volumul „Bună seara, iubito II”)

Parteneri