Ți-am spus, iubito, nu mi-e dor de tine
Tu ești aici ca un sublim păcat
În care uneori fără rușine
Noi doi în fel și chip ne-am răsfățat

Atunci de ce ți-e dor, ai ochii umezi,
Cauți ceva abstract și negăsit
Doar zorii, ei îți readuc surâsul
Care n-a fost vreodată obosit

Privești, vorbești parcă-n secret cu luna
În anul ăsta nici măcar bisect
Buzele tale n-au rostit minciuna
Dar azi ceva îmi pare circumspect

Nu sunt, iubito, stelelor trimisul,
Nu-s nici James Bond, nici alt agent secret
Țin sub cămașă sute de neliniști
Iar ceru-mi pare gol pe prund, un pet

Da, te iubesc, dar nu mi-e dor de tine
Cum nu mi-e dor – ei sunt aici – de zori
Mi-e dor, în schimb, atât de dor de mine
Încât m-apucă plânsul uneori

(22 decembrie 2020, Sângeru)