Iohannis: Depopularea satelor, abandonul școlar, accesul la educația timpurie, lipsa spațiilor de învățământ sigure reprezintă mari îngrijorări

Președintele Klaus Iohannis a susținut luni o alocuțiune în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România. Președintele consideră că „depopularea satelor, abandonul școlar, accesul la educația timpurie, lipsa spațiilor de învățământ sigure reprezintă mari îngrijorări”.

De asemenea, Klaus Iohannis spune că „nu trebuie să mai vedem parcuri excesiv pavoazate și costisitoare, amenajate în mijlocul câmpului sau la marginea satului, în condițiile în care localitățile respective nu sunt racordate la rețeaua de apă și nici la rețeaua de canalizare”.

Iată textul integral al alocuțiunii, potrivit Administrației Prezidențiale:

Distribuie prietenilor

„Recunosc că îmi face o deosebită plăcere să particip la dezbaterea „Satul românesc, parte integrantă a ruralului european”, căreia i-am acordat Înaltul Patronaj.
La ușă m-au așteptat domnul Președinte cu doamna Primar și am înțeles că vă doriți să ne vedem mai des. Acest lucru mi-l doresc și eu. Deci, haideți să considerăm întâlnirea de astăzi un început.
Mă bucur să am această întâlnire cu dumneavoastră într-un format care ne permite dialogul direct și vă încurajez să discutăm deschis despre problemele care vă preocupă, ne preocupă.
Felicit Asociația Comunelor din România pentru organizarea acestui eveniment și pentru cele peste două decenii de activitate!
Sunteți una dintre vocile reprezentative ale administrației românești, iar forța dumneavoastră este dată atât de faptul că administrați cu iscusință aproape jumătate din populația României, cât și de capacitatea de a acționa împreună, pentru binele comun.
În primul meu mandat de Președinte am mers mult prin țară și m-am întâlnit cu mulți primari. Știu, așadar, că există o serie întreagă de probleme care apasă greu pe umerii comunităților locale și, implicit, pe umerii primarilor, și, tocmai de aceea, mă voi referi punctual la câteva dintre ele.
Am susținut, în repetate rânduri, că dezvoltarea comunităților locale nu poate fi realizată în absența fondurilor, care nu doar că trebuie să fie suficiente pentru a acoperi nevoile de pe plan local, ci trebuie să aibă și o alocare predictibilă. Exemplul ultimilor ani ne-a arătat ce rezultate dezastruoase se pot genera prin politici care nu țin cont de aceste premise esențiale.
Bugete construite nerealist, ignorarea unor reguli elementare privind finanțele publice, subfinanțarea cronică a necesarului de investiții, fonduri alocate după bunul plac al puternicilor zilei, toate aceste practici au blocat pur și simplu dezvoltarea comunităților.
Acea perioadă, marcată de incompetență și diletantism, s-a încheiat, în sfârșit. Actualul Guvern nu doar că a crescut alocările pentru acest an, dar are, ca priorități, dezvoltarea rurală, sprijinirea comunităților locale prin programe finanțate atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene, modernizarea și eficientizarea administrației publice locale.
Eu sunt sigur că procesul de reformare și modernizare va intra în linie dreaptă imediat ce vom avea o majoritate parlamentară care să reflecte voința cetățenilor și îmi doresc ca acest lucru să se întâmple cât mai repede.
În acest program de modernizare, satul românesc este o componentă esențială, iar una dintre priorități este ca marile programe naționale de investiții în mediul rural să fie reconfigurate, astfel încât să existe o transparentizare a acestora și o gestionare corectă a fondurilor publice.
Foarte mulți dintre dumneavoastră ați implementat, în comunele pe care le reprezentați, proiecte finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Și au fost bani mulți, uneori, și proiecte reușite în multe cazuri. Banii investiți eficient înseamnă întotdeauna dezvoltare, însă nu trebuie să trecem cu vederea neajunsurile acestui program. Tocmai de aceea, spun răspicat: acest program trebuie regândit, nicidecum desființat. Nu cred că este nimeni în această sală care dorește să mai asistăm la acordarea banilor pe criterii politice sau la decontarea unor lucrări fictive sau prost realizate.
Risipa banilor publici trebuie stopată definitiv, iar acest lucru se poate realiza printr-o abordare coerentă și responsabilă.
De asemenea, un program absolut necesar și care va aduce beneficii certe comunităților locale este cel care vizează extinderea rețelei de gaze, anunțat deja de actualul Executiv. În 2018, de exemplu, s-au distribuit gaze naturale în doar 945 de localități din România, ceea ce înseamnă că doar aproximativ o treime din populație este conectată la rețeaua de gaze. Este un procent îngrijorător, care trebuie să ne determine să acționăm.
Mediul rural nu poate fi condamnat, la infinit, la sărăcie și subdezvoltare. Aproape jumătate din populația României nu este conectată la sistemul de canalizare și doar unul din trei români care locuiesc în mediul rural este deservit de sistemul public de alimentare cu apă.
Trebuie să intrăm în normalitatea secolului în care trăim, iar investițiile trebuie să se realizeze ținând cont de nevoile din teritoriu.
Nu trebuie să mai vedem parcuri excesiv pavoazate și costisitoare, amenajate în mijlocul câmpului sau la marginea satului, în condițiile în care localitățile respective nu sunt racordate la rețeaua de apă și nici la rețeaua de canalizare. Cu alte cuvinte, nu ne mai permitem să avem subdezvoltare și risipă.
Avem, totodată, nevoie de programe dedicate dezvoltării spiritului antreprenorial în mediul rural, de posibilități concrete de atragere a tinerilor în agricultură și de valorificarea întregului potențial al patrimoniului cultural de care dispune fiecare colectivitate locală.
Dacă tot vorbim despre bani, veți fi de acord cu mine că alocările de la bugetul de stat nu reprezintă singura sursă de finanțare a funcționării și dezvoltării autorităților locale.
Așadar, accesarea fondurilor europene trebuie să constituie o prioritate pentru fiecare administrație din România și mulți dintre dumneavoastră ați făcut lucruri admirabile cu acești bani. Așa cum știți, în această perioadă se discută, la nivel european, Cadrul Financiar Multianual, adică bugetul UE pe următorii ani, sursa acestor fonduri.
Am susținut, chiar în ultima întâlnire pe care am avut-o cu Președintele Consiliului European, că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună trebuie să aibă o finanțare corespunzătoare și condiții de implementare flexibile, pentru că doar așa pot fi recuperate decalajele de dezvoltare dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Doamnelor și domnilor,
Un alt subiect extrem de important la care vreau să fac referire este educația, un domeniu fundamental pentru viitorul României, care este, însă, marcat de numeroase disfuncționalități.
Investiția în educație înseamnă investiția în viitor, iar copiii din mediul rural trebuie să beneficieze de aceleași condiții ca și cei care învață în marile orașe.
Unul dintre obiectivele asumate prin proiectul „România Educată” este reducerea discrepanțelor dintre școlile din medii diverse, ceea ce presupune, evident, finanțarea adecvată a școlilor din mediul rural și politici de atragere a cadrelor didactice.
Depopularea satelor, abandonul școlar, accesul la educația timpurie, lipsa spațiilor de învățământ sigure reprezintă mari îngrijorări. Pentru a găsi soluțiile adecvate acestor probleme grave, unele chiar critice, este necesară o abordare integrată, pe termen lung, care să implice atât autoritățile centrale, cât și pe cele de la nivel local. Cu alte cuvinte, să nu mai „peticim”, ci să creăm programe concrete, gestionate riguros și, mai ales, predictibil, prin care școala românească de la sat să ajungă și ea în secolul XXI.
În fine, o altă problemă la care vreau să mă refer este nevoia de modernizare și eficientizare a administrației publice. Administrația publică locală trebuie să răspundă exigențelor actuale și să se afle, mereu, în slujba cetățeanului. Este absolut esențial ca transparența, integritatea, profesionalismul, corectitudinea și meritocrația să guverneze administrația publică centrală și locală, astfel încât calitatea vieții românilor să se îmbunătățească, iar serviciile oferite de instituțiile publice să fie la cel mai înalt nivel.
Satul românesc, dragii mei, are un potențial uriaș de dezvoltare! Nu o spunem doar noi, ci o spun și străinii care ne vizitează țara. Nu ne lipsesc nici ideile și nu ne lipsește nici forța.
Ce ne lipsește este un plan pe termen lung, o strategie clară și cu acțiuni concrete pentru ca potențialul rural să poată fi pus în valoare mai bine și mai eficient.
Iar acest plan trebuie să aibă un obiectiv prioritar: să punem punct acelor practici care perpetuează și accentuează inegalitățile dintre mediul rural și mediul urban.
România normală nu este aceea în care unii cetățeni au mai puține șanse și oportunități doar pentru că locuiesc la sat. Fiecare român, indiferent de locul în care trăiește, trebuie să aibă acces la servicii publice de calitate și să găsească în administrația locală un partener onest. Aceasta este România normală pe care mi-o doresc și pe care românii și-o doresc”.

AMPress