Iohannis și Dragnea, război între doi patrioți, sau păruială între două loaze?

Sarmalele, cică, ar fi de origine turcă. Dragnea i-a vârât în omuleț, sasului Iohannis, președinte al României, sarmaua turco-tătară Shhaideh, spunând că-i singura. Președintele a petrecut, reflectând, consiliat pesemne de servicii – românești, americănești? – lângă nevasta de etnie română, la Sibiu, Crăciunul. După aia a spus la televizor, sec, uscat, rece ca un țurțure, de lângă eșarfele – tricoloră și UE – de la Cotroceni, că nu înghite sarmaua oferită de Dragnea. De ce? N-a explicat. Tăcut, ermetic, obraznic. Sau responsabil? Circulă vorba că s-a opus NATO, alianță militară devenită vulnerabilă prin detaliul conjugal că soția-premier Shhaideh s-ar înveli sub aceeași plamumă, cu sirianul devenit cetățean român. O țară din Alianță ar vulnerabiliza printr-un exces sentimental și ar șubrezi forța de atac-apărare ale ditamai colosului militar! Doamna, femeie îndrăgostită târziu, i-ar putea spune sirianului-soț, între un pupic dulce și o șoaptă amorezată, unde stau pitite bombele și în ce pivniță sunt focoasele nucleare.
Dincolo de glumișoarele mele, treaba devine groasă. Coborând la înățimea de jos a gâlcevurilor de pe Dâmbovița, mi-e teamă și silă de varianta probabilă a unui război scârbos Dragnea- Iohannis, ambii patrioți români de pe gârla Dâmboviței. Gârla respectivă trece și prin Teleorman și pe la Sibiu și urcă, uneori, la Cluj. Dâmbovița e peste tot când e vorba de politichie la noi. Își va zburli mustața mică Dragnea, sau o va lăsa pleoștită în jos, numind un alt pesedist – că are destui – ca premier? Nu știu. Va juca la cacialma demiterea Iohannisului sau va încerca, pentru a amâna ceea ce nu poate duce la îndeplinire – mărirea salariului și pensiei mele care, cumulate, abia fac de-o leafă medie – sceneta numirii altuia care poate fi respins?
Mie, dincolo de NATO, de secretele spuse în așternut care ar putea slăbi forța militară a Alianței, mi se pare că pe trotuarul bucureștean se joacă iar un război de chivuțe. Care-și va ridica fusta mai sus, să se vadă tot șomoiogul păros? E cinstit Dragnea și animat de patriotism? A desemnat-o pe secretara lui de funcții și cancelarii, unica în stare să-i îndeplinească programul și singura persoană capabilă să ducă munca de premier al României spre progres și bunăstare? E patriot Iohannis, refuzând din enigmatice motive, propunerea câștigătorului alegerilor, Liviu Dragnea? Zic propunerea exclusivă a lui Dragnea, fiindcă a ținut morțiș să nu fie nimeni consultat și mai ales partidul lui. De ce s-a ferit el să-și anunțe, ceea ce era în logica partidelor democrate, tovarășii de carnet?
Cusururi găsesc în ambele părți. Strategiile Dragnea și Iohannis mă intrigă. Vreau să știu unde e strategia poporului romîn care i-a votat pe amândoi și dacă țin de ea sau doar de bâzdâcul lor politic.Vreau să-mi spună Iohannis de ce a respins-o pe turcoaică, cu dovezi avuabile. Vreau să-mi spună Dragnea de ce nu și-a consultat partidul, tratându-l ca pe o turmă. Vreau ca amândoi să explice și să înceteze să ne trateze ca pe o gloată, fiindcă nici Iohannis, nici Dragnea nu-s păstori biblici ai poporului român, ci încep să fie două loaze care se dau eroi.