Kovesi spune că nu există ”țări curate” în Europa în privința fraudei și corupției, iar pandemia a dat frâu liber hoției

Laura Codruţa Kӧvesi, procuror-şef european, a vorbit vineri, în cadrul forumului online Eurosfat, despre provocările create de pandemie asupra statului de drept, despre rolul instituţiei pe care o conduce, şi a declarat că se află în negocieri cu ministrul Justiţiei privind numărul de procurori europeni din România. Ea a mai pus că nu există ţări „curate” în Uniunea Europeană, ci doar ţări în care sunt investigate mai multe sau mai puţine cazuri de fraudă, şi că, în contextul pandemiei, este posibil ca numărul de infracţiuni în sistemul medical să fi crescut.

Întrebată cum a afectat pandemia accesul la justiţie, procesul echitabil şi respectarea principiului contradictoriu, Kӧvesi a declarat: „Pentru că, pentru prima dată, vom avea mai mulţi bani care merg către statele membre, mai multă flexibilitate, mai puţină rigurozitate în a respecta anumite reguli care până acum au fost implementate, înseamnă un risc mai mare pentru a avea mai multe fraude cu fonduri financiare”.

„Tema statului de drept, mai ales în acest context al pandemiei, este extrem de provocatoare pentru mine”, a subliniat ea.

Distribuie prietenilor

„Când vorbim despre stat de drept, cred că trebuie să avem în vedere două elemente extrem de importante: faptul că în general vedem atacuri la statul de drept acolo unde există suspiciuni de corupţie sistemică şi fraudă, acolo unde s-a dezvoltat un întreg sistem de conexiuni între politicieni, oameni de afaceri, funcţionari publici, oameni care au acţionat în comun pentru fraudarea resurselor publice şi care vor să menţină controlul asupra lor; al doilea este independenţa sistemului de justiţie, care este esenţială pentru statul de drept. Nu este un privilegiu oferit judecătorilor şi procurorilor, ci unul fundamental într-un stat de drept. Este evident că atunci când politicienii nu doresc o justiţie independentă şi, de exemplu, încearcă să obţină cât mai multă influenţă asupra numirii judecătorilor şi procurorilor în funcţii sau asupra carierei acestora, scopul este de a folosi sistemul judiciar în alte scopuri şi putem spune că avem de-a face cu un atac la statul de drept”.

Prin activitatea pe care o va desfăşura, Parchetul European va apăra nu doar bugetul şi cetăţenii Uniunii Europene, ci şi statul de drept, a mai spus ea.

Parchetul European are competenţa de a efectua investigaţii de natură penală. După cum a explicat Kӧvesi, va exista o abordare unitară în investigarea fraudelor financiare, „o armonizare a procedurilor în cadrul investigaţiilor şi a bunelor practici pentru toate sistemele de aplicare a legii la nivelul UE”, va exista o strategie clară în depistarea şi investigarea fraudelor cu fonduri europene, „o concentrare reală şi mai eficientă pe recuperarea daunelor şi a veniturilor infracţiunii”, o cunoaştere mai bună a modului în care aceste fapte sunt comise şi o mai bună prevenire.

„Când vorbim despre frauda financiară, cu TVA, de infracţiunile transfrontaliere, trebuie să avem în vedere viteza cu care infractorii îşi schimbă modul de operare ca reacţie la aplicarea legii, iar flexibilitatea Parchetului va elimina majoritatea obstacolelor care existau până acum în cooperarea judiciară internaţională”, a mai explicat ea.
Mai mult pe G4media.ro