Lucian Avramescu: Azi am tipărit Tineretul liber, primul ziar în care am scris ”Jos comunismul!”, într-o Casă a Scânteii pustie

Publicistul și poetul Lucian Avramescu a fost cel care a publicat primul ziar în fosta Casă a Scânteii, în 22 decembrie 1989, cu o echipă de voluntari și, așa cum mărturisește, cu tipografi  aduși de acasă, cu rugăminți. Iată ce declară poetul: ”Scriu prea mulți despre eroismul lor revoluționar, așa că am evitat să mai scriu și eu ce am trăit atunci. Fugiseră toți din Casa Scânteii. Era pustie, vineri, pe 22 decembrie, când Ceaușescu decola de pe sediul CC, spre neunde. Împreună cu prozatorul Eugen Mihăescu și alți câțiva oameni, cei mai mulți veniți de pe stradă, am scris și tipărit un ziar pe care l-am numit Tineretul liber. N-aveam tipografi. I-am adus, pe unii, de acasă. Alții au apărut ca voluntari.Primul ziar l-am tras în 1,2 milioane de exemplare și l-am dat gratis, pe străzi. Cineva din Guvernul Roman mi-a reproșat, mai apoi, că pot să fiu pedepsit și o să mi se impute hârtia. L-am întrebat, dar tu cum ai ajuns ministru și ai birou în Palatul Victoria, cui i-ai cerut voie să intri aici? Am luat hârtie din depozit și am făcut un ziar.Pe pagina întâia am pus un steag găurit și sus am scris Jos comunismul, Jos Ceaușescu, iar Ceaușescu trăia și nu știam ce se va alege. Când l-am auzit pe Iliescu că s-a adresat Amabasadei Ruse, iar rușii ne ajută ”necondiționat”, am știut că totul e pierdut și mă gândeam, cu Eugen, să fugim peste Dunăre, că ne împușcă Ceaușescu. Peste trei zile avea să fie împușcat Ceaușescu. Apoi au apărut, unul după altul, foștii ofițeri de securitate, sub acoperire, din ziar și au preluat publicația care scria, când au venit minerii, că pun flori la Teatrul Național. Am realizat că securitatea a preluat frâiele. În noapțile revoluției plângeau, cereau iertare, erau morți de frică, așa cum erau morți de frică milițienii. E mult de povestit! A fost clipa în care am avut șansa să mă comport liber. Ce am făcut atunci a fost pentru copiii mei, pe care-i doream trăind într-o lume liberă. Azi lumea e murdară, condusă de hoți și securiști, iar ce am făcut atunci, crezând că vom crea o altă lume, a fost un eșec. Mi s-a propus că fiu erou al revoluției! Am refuzat, așa cum am refuzat orice post de conducere în statul capitalist român”. L-am întrebat pe poet cum trăiește aceste zile, amintindu-și că atunci a fost pe baricade. ”Cu emoție și silă!” a fost răspunsul.
Giorgiana Radu, AMPress