Pe partea asta de pământ e soare
Pe altă parte e într-una lună
Nu e o concurenţă oarecare
Ci antipozi ce nu se împreună

Aici iubirea-i ca un lac cu nuferi
Dincolo mângâierea e cu spini
Tu care nici nu râzi şi nici nu suferi
Spre care parte-a dragostei înclini?

Eu, ce cred eu? Iubirea de nu plânge,
Dacă în răsărit nu e şi-apus
Departe, prea departe nu ajunge
Şi asta este tot ce am de spus.

Eram, nu-mi amintesc, în altă ţară
Poate-n Alaska sau în Tanganica
Totul era decis, ori ger, ori vară,
Nuanţele sădeau în suflet frica.

Trăiţi fără nuanţe-o stare sumbră,
Trăiţi, i-am spus cu teamă – sau mi-a spus?,
La adăpost de vag, incert, penumbră
În vidul amplu dintre jos şi sus
Din care nu va învia nicicând Iisus.
30 ianuarie 2019, Bucureşti