Lucian Avramescu: Iubita mea, ultima poate
iubita mea, ultima poate,
m-aș vrea plictisit în amor
dar asta nu-mi iese și toate
mi se varsă năuce în dor
mă port de cu tine în brațe
te mângâi de parcă n-ai fi
iar tu, punând nurii pe moațe,
mă-ndemni să mai facem copii
iubito, hai seara pe dealuri
să fim năzdrăvani cum am fost
renunță stămâna aceasta
la cele prescrise în post
e verde covorul și deasă
e iarba și rece nițel
dar eu îți voi ține sub șale
al palmelor cald pătrunjel
nebun ai fost, zici, toată viața
nebun mai ești și acum
dar cum să suim noi pe dealuri
când casa ne este la drum
mi-e dor de-o iubire suită
acolo, pe culme, iar eu
tâlhar de amor să te-alint
ca Mariei să-ți fiu Dumnezeu
23 aprilie 2019