Lucian Avramescu: O nouă noapte vine acu şi cu ea, insomnie, şi tu

 

Doamnă insomnie, cum îmi dai, cum îmi dai
Târcoale din toţi pereţii fără uşi prin care, vai,
Intri de parcă ai dezlegare din rai

Eşti frumoasă ca toate femeile pe care le-am iubit
Doamnă din infinit

Distribuie prietenilor

Ia loc, patul e destul şi pentru tine
Nu te sfii, simte-te bine

Afară e o primăvară sfioasă
Vântul îşi încearcă vioara pe salcia de lângă casă
Mângâie-mă pe cuvinte,
pe cele pe care nu le mai ţin minte

Cum de le aduci tu pe toate
Cum de n-ai uitat parfumurile azi demodate
Mă pui, insomnie, să vorbesc
Cu femeile faţă de care am greşit
Şi cu cele pe care încă le iubesc

O nouă noapte vine acu
Şi cu ea, însoţită de atâtea câte s-au petrecut, vii şi tu,
Insomnie,
Ca o tot mai mâzgălită hârtie
Pe care am scris
Strofe de regret, fâşii rupte din paradis,
Atâtea nefăcute pe care le-am promis,
Minciuni nevinovate
care s-au depus ca praful peste iubiri adevărate,
peste iubiri adevărate
Cum răscoleşti tu atâtea iubiri neterminate
27 martie 2019, Sângeru