Te strâng la piept sau tu mă strângi mai tare
De parcă pleacă-n drumu-i fiecare
Ne ținem strâns cu-n fel de disperare
Te strâng la piept sau tu mă strângi mai tare
Au hotărât jurați cu ochi de cal
Că totul între noi e ilegal
Că ne-am iubit profund, dar imoral
Au hotărât jurați cu ochi de cal
Mi-e frig de viscol și mi-e frig de mine
Mi-e frig de despărțirea care vine
Fără-ndurare și fără rușine
Mi-e frig de viscol și mi-e frig de mine
Atât de strâns ne ținem că nu poate
Să treacă printre noi cea nedreptate
Ni-s coastele cu dragoste sudate
Atât de strâns ne ținem că nu poate
E seară, ca un fel de bună seară
Gerul nechează peste culmi afară
Ei toți ne-ar despărți a mia oară
Iar noi ne adunăm ca-n miez de vară
Pentru-a rosti adio-i prea târziu
Eu să-l pronunț nu pot și nici nu știu
Acest cuvânt îngust ca un sicriu
Pentru-a rosti adio-i prea târziu
Din volumul în pregătire ”Poezii de dragoste și atât”