Marian Nazat: România, gazdă mare!

marian nazat 1

Lucrurile se complică al naibii de rău în scutlâcul de la gurile Dunării… N-o zic eu, ci ditamai președintele ! Da, da, întrucât,  „pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate. În contextul competiţiei strategice dintre marile puteri şi a revalorizării abordărilor geopolitice în politica internaţională, starea de conflictualitate la nivel regional şi global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, poziţional, însă evoluţia sinuoasă a acestuia nu a determinat Federaţia Rusă să renunţe la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei”. (Dumnezeule, cine i-o fi însăilat vorbele astea încâlcite și suprapuse? Ce  limbaj de termopan !)

Astfel își începe Klaus Werner Iohannis epistola  otrăvită către parlamentul nevertebrat. Așa că, „în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia.

În funcţie de prevederile planurilor de răspuns în situaţii de criză care se pun în aplicare la nivelul Alianţei, dislocarea pe teritoriul naţional a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată poate să includă această Forţă de Răspuns a NATO în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, care se stabilesc ţinând cont de amploarea, tipul şi particularităţile operaţiei avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operaţională de nivel strategic şi operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianţei”.

Nu că v-a luat  durerea de cap citind ultimele  două fraze, lungi cât minciuna cu independența și suveranitatea României? De m-am înșelat, aștept Forța voastră de Răspuns…

În concluzie, „în acest context, în urma analizei solicitărilor NATO şi luând în considerare situaţia de securitate din regiune, (…) informez Parlamentul României că am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de răspuns/de reacţie a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii și/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, precum şi mandatarea ministrului apărării naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2024”.

Bine că nu ne-a anunțat direct că ne-a amanetat pe unde-a-nțărcat mutu’ iapa! Puși în fața „lucrului bine făcut”, n-avem decât să ne rugăm cu obligatoria „capacitate de reacție foarte ridicată” să  nu ne ia dracu’! Căci Forța NATO are drept de viață și de moarte asupra noastră, a mamelucilor păstoriți de Obermameluc!

Ehe, ce premoniție am avut la înscăunarea Absentului din Deal…

Un coleg de breaslă abia s-a întors din Ardeal. Taximetriştii care l-au dus de colo-colo s-au fălit nevoie mare că l-au votat pe taciturnul sibian. „Dar de ce ?” i-a iscodit regăţeanul. „Păi, aici, în Transilvania,  avem o vorbă – nu ajungi gazdă mare dacă n-ai fost, măcar un an, slugă la sas”, i-a explicat unul.

Vasăzică, ardelenii vor să ne bage pe toţi românii slugi la sasul Iohannis, sperând că astfel  România va deveni o „gazdă mare”. Dar ţara asta are o lungă şi nefastă  tradiţie a găzduirii  altora. A romanilor,  a migratorilor din cele patru zări,  a austro-ungarilor şi grecilor, ca să nu mai spun de turci. Vreo juma de secol i-am primit cu pâine şi sare pe sovieticii sosiţi pe tancuri, iar azi, americanii şi-au pus scutul taman peste  independenţa şi suveranitatea  noastre…. constituţionale, încă ! Prin  urmare, eu unul m-am cam săturat  să fim la nesfârşit gazde, mi-aş dori să devenim oleacă şi stăpâni ! La noi acasă, desigur, nu altundeva[1].

Geaba răbufnirea mea, geaba năzuința cu neatârnarea… Stă în firea rumânului   să-și frângă  coloana în fața oricui se nimerește în Valahia dislocării tuturor aventurierilor hrăpăreți. La urma urmei, însă, ce alternativă ne-ar fi la îndemână, e-n stare să-mi răspundă cineva ?  Ne gudurăm și noi pe lângă ăla care ne aruncă o coajă de pâine și ne minte că-i  suntem…  partener strategic.

Mama ei de soartă staționară ! 

 

[1] Textul se numește Nedumeriri electorale  și este inclus în cartea Suflet în  exil, apărută în anul 2016 la Editura RAO

Parteneri