Nimeni nu mai fuzionează cu nimeni. Toți se nasc fuzionați

Liberalii, curtați de reziduurile UNPR, se lasă greu. Au făcut trei ședințe, precedate de alte trei ședințe ale PSD cu același subiect și aceleași mofturi: fuzionează prin fuziune sau fuzionează absorbind unul câte unul parlamentari uneperiști? Ambele partide mari au decis identic: iau din UNPR pe bucăți. Nu vor fuziune, nu vor alianțe politice, că-și mânjesc garderoba imaculată. Zău? Domnilor, toți sunteți fuzionați cu toți! Partidele, luate unul căte unul sau la grămadă, sunt ACELAȘI PARTID. M-am dumirit greu, dar definitiv. Domni politici și doamne politice trec, anual sau mai des, în dormitorul și casieria de avantaje a altui partid, proclamând apăsat aceleași principii: țărișoara, binele public, obsesia ca eu, nea Gheorghe, pentru care se sacrifică și n-au somn, s-o duc bine. O doamnă fostă la Dan Voiculescu, măritată politic la Dan Diaconescu, cu zestre bună azi în UNPR, fiindcă a suit-o în Parlament, e deja trecută la PSD de unde va pleca sigur la liberali. Cu condiția să ajungă la putere. Comisionul de transfer e luat personal, fiindcă votul din parlament costă mai mult ca votul meu pentru un consilier de sector. Cucerești greu o doamnă , altfel plină de nuri, dacă-i parlamentariță. E ca și când ar fi virgină, iar virginitatea costă. Vrei o fată mare care a fost măritată cu toate partidele, iar în unul s-a întors de trei ori, ca, după divorț, Bahmuțeanca la Prigoană? Scoți banul din greu. Votul ei te poate face ministru sau te ține în opoziție, ceea ce e nasol, cum ar zice școlarii care trec pe sub geamul meu.
Azi m-a sunat o colegă de la AMPress să-mi spună că, gata, PNL nu mai fuzionează cu UNPR. Păi trebuiau să fuzioneze? Aoleu ce cutremur politic! Să vezi zbatere, să vezi vuiet, ca la Rovine! Eu, mai bătrîn în slujba de servitor al opiniei publice, nu mai am astfel de tresăriri. Ciorba în care au fiert laolaltă parlamentarii români, a transferat același gust tuturor. E ca la ciorba de pește. Pui leuștean, pui orez, pui chiar și un pui și toate, la urmă, miros a pește. Așa se face că începi să-l încurci pe Blaga cu Dragnea și pe Calimente cu Alimente sau, mă rog, un alt nume cu rezonanță în televizor. Nu, draga mea colegă. Toți sunt o apă și-un pămînt, adică o ciorbă din care polonicul extrage, la întâmplare, și pune în castroane diverse. Fiertura, de un sfert de veac, are același gust. Rar un ardei iute și aproape deloc piperul rău al unei identități inconfundabile. Trăgeam nădejde că noul val din partide va aduce o împrospătare. Aș! Toți asudă să facă iute avere, ca înaintașii, fiindcă personalitatea vârâtă în contul politicii are o bună dobândă de îmbogățire. Ca pe vremuri, la școala de milițieni. Cum vă sunt elevii, am întrebat o profesoară care preda franceză viitorilor sergenți majori? Toți vor să capete mai iute uniforma. Cu ea intră prin spate la alimentara. Ăsta era visul lor! Era, într-adevăr, o afacere. Altfel îmbătrâneai la coadă.