Omule, majusculă a lumii

 

Omule care te crezi majusculă a lumii
Temător doar de moarte,
Nu te mai teme

Cu ea ai venit în tine
Gemeni născuți fără șansa despărțirii
Toate chirurgiile despărțitoare de moarte au eșuat

Distribuie prietenilor

Omule, nu te mai teme
Ești, cu adevărat, majuscula lumii,
Moartea moare cu tine deodată
Ceea ce e un fel de victorie
Așa cum nașterea îți aparține

Sfatul meu, acum că-s nițel liber de moarte,
E să te bucuri
De gologanii fără număr ai aerului în zori
De privirea verde sau albastră sau cum o fi ea
A femeii între pulpele căreia te strecori cu voluptate,

De pajiștile înamorate de iezi
Și albinele mirositoare ale florilor câmpului

Învață, omule, să nu fii singur doar cu moartea ta,
Adună-ți în curte câinii bărbați ai veseliei,
Mioarele care te pasc noaptea în așternut,
Construiește ce e de construit
Și dărâmă scheletul urât al plictisului

Atât am vrut să-ți spun
Omule care chiar ești majusculă a lumii
Lucian Avramescu, 18 noiembrie 2016, București