Începând cu data de 1 ianuarie 2026, zeci de mii de foști aleși locali ar putea beneficia de pensii speciale, ale căror valori pot atinge pragul de 18.000 de lei. Executivul se află sub presiunea timpului, având la dispoziție doar 10 zile pentru a decide dacă va abroga sau va amâna din nou aplicarea acestor plăți.

Deși legislația care instituie aceste indemnizații pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene a fost adoptată încă din anul 2019, aplicarea ei a fost suspendată succesiv în fiecare an. Până în prezent, Guvernul nu a emis o nouă Ordonanță de Urgență pentru a prelungi această amânare și pentru anul 2026.

Premierul Ilie Bolojan a subliniat dificultățile bugetare legate de acest demers, declarând că „nu există capacitate financiară să introducem în plată drepturi care astăzi sunt suspendate, gen indemnizații pentru primar și așa mai departe”.

În timp ce șeful Guvernului ar putea miza pe adoptarea unui proiect legislativ în Parlament care să elimine definitiv aceste beneficii, parcursul birocratic lent face puțin probabil un vot final până la sfârșitul acestui an. În lipsa unei intervenții guvernamentale rapide, numărul potențialilor beneficiari este impresionant, având în vedere că în ultimele trei decenii s-au acumulat zeci de mii de persoane care au ocupat funcții de conducere în administrația locală.

Conform unei analize publicate de Newsweek, mecanismul de calcul prevăzut de lege este următorul:

• Beneficiari: toate persoanele care au ocupat funcțiile de primari, viceprimari, preşedinţi și vicepreşedinţi de consilii judeţene începând cu anul 1992.
• Formula de calcul: „0,40% înmulțit numărul lunilor de mandat pănă la un maxim de 144 înmulțit cu indemnizaţia brută aflată in plată”.

Impactul financiar este unul major. Documentele analizate arată că„spre exemplu, un fost preşedinte al Consiliului Judeţean ar avea dreptul la o pensie special de minim 6.260 RON / lună (48 luni X 0.40% X 32.603 lei) şi maxim 18.780 lei lună (144 luni X 0.40% X 32.603 lei), de aproape 7 ori mai mare ca pensia medie normală în Romănia, de doar 2.816 lei”.

Inițiatorii demersului de eliminare a acestor pensii avertizează asupra riscurilor juridice. Aceștia susțin că amânările repetate pot fi sancționate de Curtea Constituțională a României (CCR), deoarece „jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României sancţionează normele care amână anual sau sine die intrarea în vigoare a unor drepturi prevăzute expres de lege”.

Specialiștii consultați avertizează că situația este critică. Un expert a explicat că o eventuală acțiune la CCR a foștilor aleși locali este „periculoasă cu oarecare șanse de izbândă. Ei își pot cere pensiile retroactiv, e vorba de o amânare a aplicării legii de prea mulți ani”.

Cea mai mare vulnerabilitate rămâne fereastra de implementare. „Dacă și o singură zi din 2026 legea intră în vigoare, atunci pensiile se plătesc pentru tot restul vieții aleșilor locali. Pentru că pensia este un drept care nu se poate retrage”, a mai precizat expertul citat.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]