Petrutza Petruta: Bună ziua! Frigul de afară, virusul ăsta care nu mai vrea să plece, existența care este ca o căprioară pândită de lupi

Bună ziua! Frigul de afară, virusul ăsta care nu mai vrea să plece, existența care este ca o căprioară pândită de lupi(acum sunt zeci de lupi care se îmbuibă cu dulcea carne a căprioarei-om) mă fac să răspund mai greu.

Am silă pentru un azi care va deveni un mâine blamat de urmașii noștri.

Viața pe care o avem, să recunoaștem, trăită o singură dată(teoria cu viețile în planuri paralele nu a fost confirmată), ar trebui să fie un corn care abundă în fericire, bucurie, iubire, deoarece trecerea noastră pe Pământ ar trebui să fie o sărbătoare, dar ce păcat, nu este decât o zbatere.

Distribuie prietenilor

E mai complicat să trăiești viața pentru cel care o trăiește luptând zilnic pentru visurile lui și e mai complicat să mori pentru cel care rămâne. Cel care pleacă și-a încheiat socotelile cu viața și spălat și îmbrăcat frumos așteaptă nemișcat și cuminte să se întoarcă în țărână, de unde a fost făurit de Dumnezeu. Cei care rămân se frământă să îl înmormânteze și să urmeze datinile creștine care la români exista și sunt multe.

După aceea, vine partea urâtă, cei rămași, mai ales cei care se băteau în piept că ei nu au nevoie de nimic din avuția celui plecat la stele, se luptă să-și împartă averea și devin fiare care sfâșie din dorința lor de a avea cât mai mult din ceea ce a agonisit omul. În acele momente nu mai există familie, există doar niște corbi înfometați care încearcă să rupă cașcavalul în părți cât mai mari pentru ei.

De aceea, actele pentru moștenitori trebuie să fie clare și să puncteze dreptul fiecăruia. Și așa vor exista procese în care se va declara că omul trecut de 70 de ani nu era în deplinătatea facultăților mintale când a întocmit actele. Banul a fost, este și va fi ochiul dracului!

Să aveți căldură în sobă și să trăiți ani, pentru că fetele au nevoie de dvs. (Replica Petruței)