Un număr tot mai mare de cetățeni români se confruntă cu executări silite și popriri pe conturi, locuințe sau autoturisme pentru împrumuturi pe care nu le-au solicitat niciodată. Schema de înșelăciune se bazează pe furtul datelor de identitate, care sunt folosite ulterior pentru a obține credite de la instituții financiare nebancare (IFN), unde, în anumite situații, contractele pot fi aprobate doar pe baza informațiilor din buletin.

Fenomenul a generat numeroase victime care s-au trezit peste noapte cu datorii fictive. În timp ce unitățile bancare aplică proceduri stricte de verificare a documentelor în mai multe etape, cadrul legal actual permite unor IFN-uri să încheie contracte de creditare chiar și fără o semnătură fizică, lăsând astfel loc fraudelor.

„Am pierdut buletinul, l-am declarat la Evidenţa Populaţiei şi peste un an de zile m-am trezit cu poprire pe toate conturile mele, pe case, pe maşini, pe tot”, a povestit o persoană care a căzut în capcana escrocilor. Deși victima a încercat să clarifice situația, s-a lovit de refuzul autorităților implicate în executare.

„Am mers la bancă, banca mi-a dat numărul executorului, executorul judecătoresc, pot să vă dau replica lui dacă se poate, mi-a răspuns `Nu mai jeliţi, doamnă, că nu vi se ridică poprirea`, mi-au trimis contractul, am observat în contract că sunt date eronate, că e semnătură falsă şi am demarat în întreg demers”, a mai adăugat aceasta. După ce a discutat și cu alte persoane aflate în aceeași situație, victima a concluzionat: „Astfel, ajung oameni să fie fraudaţi, lăsaţi sărăciţi şi fără resurse materiale. Eu nu cred că mai este o problemă juridică, ci este o problemă socială”.

Modul de operare al infractorilor variază, deși scopul rămâne același. Într-un caz, o femeie imobilizată la pat a fost fraudată după ce fiul său a oferit copia actului de identitate unui escroc. Într-o altă situație, un bărbat a apelat la metoda „lover boy” pe rețelele de socializare, furând buletinul unei femei direct din poșetă, în timpul unei întâlniri.

„Cele mai multe astfel de credite frauduloase se dau pe internet. Infractorii ţintesc IFN-uri care au cele mai slabe sisteme de securitate, care nu au o verificare biometrică riguroasă şi le păcălesc cu tehnologia deepfake sau pur şi simplu, editând fotografii în photoshop dacă verificarea nu este în timp real”, a explicat analistul economic Adrian Negrescu.

În prezent, numele a cel puțin 20 de instituții financiare nebancare figurează în diverse dosare de înșelăciune. Pentru a evita astfel de riscuri, reprezentanții Poliției Române recomandă cetățenilor să respecte câteva măsuri de siguranță:

• Nu oferiţi niciodată datele din cartea de identitate sau codul numeric personal persoanelor necunoscute.
• Dacă suspectaţi că sunteți victima unei fraude, contactaţi imediat instituția bancară.
• Sesizaţi de urgență organele de poliție.

„Pentru a vă proteja, ţineţi cont de câteva reguli simple. Nu oferiţi niciodată datele din cartea de identitate, codul numeric personal. Dacă suspectaţi o fraudă, contactaţi imediat banca şi sesizaţi poliţia”, a declarat Bogdan Ghebaur, purtător de cuvânt al IGPR.

Conform statisticilor furnizate de Eurostat, România ocupă unul dintre ultimele locuri la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește siguranța și protecția datelor personale în mediul online.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]