Orașul Liov a fost ținta unui atac cu rachetă balistică de rază medie, lansat de forțele ruse în seara zilei de 8 ianuarie. Lovitura, efectuată cu sistemul „Oreșnik”, a distrus un depozit de arhivă care adăpostea întreaga colecție a operelor lui Vladimir Lenin. Detaliile au fost furnizate de Serghei Beskrestnov, expert ucrainean în comunicații și război electronic, cunoscut sub numele de „Flash”.

Conform analizei lui Beskrestnov, atacul nu a vizat un obiectiv strategic de importanță majoră, ci a reprezentat un semnal politic transmis Europei. Expertul susține că alegerea unui oraș din vestul Ucrainei, situat în proximitatea frontierelor Uniunii Europene, a avut rolul de a demonstra capacitățile militare și hotărârea Moscovei.

„Pentru a înțelege energia elementelor distructive ale acestei lovituri, dau un singur exemplu: racheta a străpuns două planșee din beton și a ars complet colecția operelor lui Lenin aflată într-un subsol de arhivă. Nu este o glumă. Toate poveștile promovate de propaganda rusă despre lovituri care pătrund zeci de metri în pământ nu corespund realității”, a declarat Serghei Beskrestnov.

În timpul bombardamentului, racheta balistică ar fi atins o viteză de circa 13.000 km/h, vizând elemente de infrastructură critică. Deși inițial Forțele Aeriene ucrainene au precizat că tipul muniției este în curs de identificare, autoritățile au confirmat ulterior că a fost utilizată racheta „Oreșnik”.

Rusia a motivat atacul ca fiind o replică la o presupusă lovitură a Ucrainei asupra unei reședințe a lui Vladimir Putin din regiunea Valdai. Kievul a respins categoric aceste acuzații, numindu-le invenții propagandistice, și a cerut întrunirea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a raportat recuperarea unor fragmente din rachetă la locul impactului. Printre resturile identificate se află:

• blocul de stabilizare și ghidare (considerat „creierul” sistemului);
• componente ale motorului;
• fragmente ale mecanismului de orientare;
• duze ale platformei de separare.

Anchetatorii SBU au stabilit că lansarea a fost efectuată de la poligonul Kapustin Iar. Instituția a precizat într-un comunicat că: „Prin atacarea unor obiective civile în apropierea graniței cu Uniunea Europeană, Kremlinul a încercat să distrugă infrastructura vitală a regiunii, într-un moment de deteriorare accentuată a condițiilor meteo”. Acesta reprezintă al doilea incident în care Rusia folosește „Oreșnik”, după atacul din 2024 asupra uzinei „Pivdenmaș” din Dnipro.

Utilizarea acestui armament a provocat reacții dure la nivel internațional. Premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au condamnat acțiunea, considerând-o o „escaladare inacceptabilă”.

Conform publicației The Guardian, cei trei lideri au discutat telefonic despre coordonarea politicilor externe. Keir Starmer a punctat că „este evident că Rusia recurge la acuzații fabricate pentru a-și justifica atacurile”. Dialogul a inclus și teme privind securitatea în zona arctică și situația din Iran, subliniind necesitatea întăririi prezenței NATO pentru descurajarea Rusiei.

Președintele Volodimir Zelenski a confirmat oficial natura atacului asupra Liovului, în timp ce Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a descris evenimentul ca fiind un avertisment direct la adresa Europei și a Statelor Unite.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]