AM Press Logo
Muzeul Pietrei

„Problema nu este că sunt mari. Problema este că sunt plătite din taxe și impozite de restul românilor.”

Costurile cu pensiile speciale plătite în România vor atinge 17 miliarde de lei în 2024, o sumă care marchează o creștere de 170% față de anul 2016. Informația a fost făcută publică de fostul ministru al Finanțelor, Claudiu Năsui, în contextul discuțiilor aprinse despre reforma pensiilor magistraților.

Fostul ministru a detaliat și mecanismul care duce la majorarea constantă a acestor pensii. Potrivit lui Năsui, spre deosebire de pensiile din sistemul public, cele speciale nu sunt legate de punctul de pensie, ci se indexează atât cu rata inflației, cât și cu majorările salariale din sectorul de activitate al beneficiarului. Astfel, orice creștere a salariilor de la stat generează automat o nouă majorare a pensiilor speciale.

Într-o postare pe Facebook, Claudiu Năsui a subliniat avantajele sistemului: „Marele avantaj al pensiilor speciale nu este doar cuantumul mare, în general de câteva ori mai mare decât pentru românii normali, ci faptul că poți să ieși la pensie mult mai devreme și că pensia crește mai repede. În MAI, de exemplu, vârsta medie de pensionare este de 50 de ani și două luni. Iar pensia medie, aproape triplă decât pensia medie a românilor din sistemul normal. Problema nu este că sunt mari. Problema este că sunt plătite din taxe și impozite de restul românilor.”

Acesta a adăugat și un context istoric: „Singurul guvern care a reușit până acum să taie pensii speciale în România este guvernul Boc. Dar abordarea sa nu a fost selectivă, cum este cea a guvernului de acum. Nu a ales doar o singură categorie de pensii speciale de tăiat și atât. Ci a avut o abordare unitară contra tuturor pensiilor speciale. Și a reușit parțial. Le-a tăiat pe toate mai puțin cele ale magistraților care au câștigat la CCR atunci. Dacă scopul este să taie pensii speciale, guvernul Bolojan ar trebui să încerce să le taie pe toate. Altfel nu face decât să-și submineze propriile scopuri declarate”.

În contrast, datele centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) pentru luna octombrie 2025, consultate de AGERPRES, arată că în România erau înregistrați 4.692.612 de pensionari. Pensia medie la nivel național a fost de 2.775 de lei, iar valoarea totală a drepturilor de pensie plătite s-a ridicat la 13,021 miliarde de lei.

Din totalul pensionarilor, 3.775.635 de persoane erau pensionate la limita de vârstă, cu o pensie medie de 3.104 lei. Statisticile CNPP mai indică 399.873 de beneficiari de pensie de invaliditate (cu o medie de 1.102 lei) și 443.911 de persoane care primeau pensie de urmaș (cu o medie de 1.501 lei). De asemenea, 540.718 pensionari aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie a acestora fiind de 720 de lei.

Miza reformei pensiilor speciale este una financiară majoră, conform ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Acesta a avertizat că România riscă să piardă fonduri de 230 de milioane de euro alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă nu implementează reforma pensiilor magistraților.

Ministrul a declarat: „Vreau să fiu cât se poate de clar: dacă a spune ce e drept şi just pentru fiecare român este interpretat de către o parte dintre magistraţi ca fiind incitare la ură, atunci doresc să mă autodenunţ. Sunt solidar cu Oana Gheorghiu şi îi mulţumesc public pentru curajul de a spune cu fermitate lucrurile pe care majoritatea politicienilor oportunişti din România nu îndrăznesc nici măcar să le şoptească. Şi pe această cale ţin să reamintesc: prin angajamentele din PNRR, România şi-a asumat reforma pensiilor magistraţilor. Blocarea acestui proces tocmai de către magistraţi ne costă 231 milioane de euro”.

Coaliția de guvernare se află sub presiunea timpului, având ca termen limită finalul lunii noiembrie pentru a adopta reforma. Proiectul de lege inițial a fost respins de Curtea Constituțională a României (CCR) pe motivul lipsei avizului consultativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În acest context, au apărut informații neoficiale conform cărora reforma ar putea fi amânată până în anul 2046.

[article_sources]

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]

© 1991- 2024 Agenția de Presă A.M. Press. Toate drepturile rezervate!