Tendința migrației românilor către Marea Britanie trece printr-o transformare radicală, conform celor mai recente statistici și analizelor din presa britanică.

După o perioadă lungă în care Regatul Unit a reprezentat destinația favorită pentru cei aflați în căutarea prosperității, un număr tot mai mare de cetățeni români aleg repatrierea. Printre cauzele principale ale acestui exod invers se numără scumpirea nivelului de trai, episoadele de discriminare, problemele de siguranță, nemulțumirile față de sistemul sanitar, dar și noile perspective economice apărute în România.

Datele oficiale furnizate de Oficiul Național de Statistică (ONS) din Marea Britanie plasează românii pe primul loc în rândul cetățenilor din Uniunea Europeană care părăsesc regatul. În intervalul iunie 2023 – iunie 2024, volumul plecărilor în rândul comunității române a depășit semnificativ cifrele înregistrate de alte grupuri europene, inclusiv pe cele ale polonezilor.

Publicația Daily Mail a etichetat acest fenomen drept „marea retragere”. Statisticile ONS arată că, doar în prima jumătate a acestui an (ianuarie–iunie), 37.000 de români au ales să plece din Marea Britanie, în timp ce numărul celor sosiți a fost de numai 14.000.

Impactul Brexitului și dificultățile sociale

Pentru mulți români, referendumul pentru Brexit din 2016 a reprezentat un punct de cotitură. Bogdan Țermure, un antreprenor care a revenit deja în țară, a explicat pentru Daily Mail dificultățile întâmpinate:

„A fost foarte greu pentru noi. S-a ajuns în situația în care românii erau asociați doar cu lucruri negative în Marea Britanie. Când întâlneam oameni noi, le spuneam că sunt rus, pentru că asta crea o impresie mai bună. Abia mai târziu le mărturiseam că sunt român.”

Acesta a menționat că dorința de a-și crește copiii într-un mediu lipsit de prejudecăți a cântărit enorm în decizia de a pleca, în ciuda faptului că aceștia erau perfect integrați lingvistic.

Un alt român, care lucrează în prezent în sectorul ospitalității din București, a declarat sub protecția anonimatului:

„Am muncit întotdeauna din greu și mi-am plătit taxele, dar oamenii credeau că sunt un criminal sau că trăiesc din ajutoare sociale.”

Acesta a adăugat că nivelul ridicat al criminalității și consumul de droguri din orașele britanice au fost factori decisivi pentru întoarcerea sa.

Atractivitatea economică a României

Analiza Daily Mail indică faptul că România a devenit o opțiune viabilă datorită creșterii salariului mediu, ratei scăzute a șomajului și accesibilității pieței imobiliare. Un cuplu care a locuit în Bristol s-a mutat în județul Mureș pentru a pune bazele unei ferme, proiect care ar fi fost imposibil de finanțat în Marea Britanie.

„România ne-a oferit terenuri la prețuri accesibile, un climat mai favorabil pentru viața în aer liber și șansa de a ne construi o viață la țară”, au explicat aceștia.

Sănătatea și calitatea vieții

Deficiențele sistemului medical britanic (NHS) au reprezentat un alt motiv de nemulțumire. Ștefania, care a lucrat timp de 12 ani în restaurantele din regat, a mărturisit:

„Am fost la un pas de moarte din cauza NHS și am decis că voi primi îngrijiri medicale mai bune în România.”

Cristina Costache, de profesie cosmeticiană, a invocat stresul cotidian, vremea nefavorabilă și lipsa de siguranță din metropole precum Londra, afirmând că în România se simte „mai în siguranță și fericită”.

De asemenea, specialiști de înaltă calificare, precum neurochirurgul Horațiu Ioani, au ales să profeseze din nou în țară pentru a avea un control mai bun asupra echilibrului dintre viața profesională și cea personală, în ciuda veniturilor mai mici.

Contextul general al repatrierilor

Estimările privind numărul total al românilor din Marea Britanie variază între 342.000 și peste un milion, în funcție de metodologiile utilizate. Deși sute de mii de cetățeni români au obținut dreptul de rezidență după Brexit, fluxul plecărilor continuă. Motivațiile celor care revin sunt diverse:

• Costurile ridicate ale vieții în Marea Britanie;
• Percepția unei siguranțe sporite în România;
• Accesul mai facil la servicii medicale și proprietăți imobiliare;
• Dorința de apartenență culturală și socială.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]