Săpunul de casă şi proprietăţile vindecătoare uimitoare. Cum îl preparăm

Istoria nu spune nimic despre cum şi când au fost descoperite proprietăţile vindecătoare ale săpunului de casă, dar medicina populară cunoaşte multe cazuri de rezolvare a problemelor de sănătate cu ajutorul săpunului. Ingredientele lui naturale nu dăunează sănătăţii. Este un antiseptic bun şi nu produce alergie sau iritaţie. Bunicile noas­tre folosesc supo­zitoare decupate din săpun pe post de purgativ, iar în fază inci­pientă se tratau cu el bubele şi copturile, inclusiv cangrenele. Săpunul de casă se fo­losea şi la spălături vaginale contra ciupercilor, ori la hemoroizi. Iar părul sănătos şi lucios, fără mătreaţă, se datora, şi el, spălatului cu săpun preparat în casă.
Leacuri cu săpun
Dureri de articulaţii şi ligamente
Se umple o găleată cu apă fierbinte, se săpuneşte locul bolnav şi se introduce în apă, 30 de secunde, de mai multe ori, cu pauze de 5 secunde. Tratamentul durează 15-20 de minute. O cură durează 10-15 zile. Dacă din anumite motive (hipertensiune, varicoză) nu se permit proceduri cu apă fierbinte, se produce multă spumă de săpun în apă caldă, în care se scufundă locurile bolnave de trei ori pe zi.
Furuncul, panariţiu, lipom
1. Se dau pe răzătoare 100-150 g de săpun, se pune la foc mic, cu 350 ml de ceai de rostopască, volbură sau pelin şi se lasă la fiert, amestecând periodic, până se evaporă 2/3 din apă. După răcire, unguentul obţinut se întinde pe o bucată de tifon împăturit şi se aplică pe locul afectat. Pansamentul se schimbă de două ori pe zi, iar în caz de secreţii purulente, de câte ori este ne­voie.
2. Se prepară un amestec omogen din părţi egale de albuş de ou crud şi săpun ras pe răzătoare. Se unge locul inflamat, se lasă până se usucă parţial preparatul şi se pansează uşor.
Arsuri
Când cineva din casă se ardea sau se opărea, femeile de la ţară ungeau locul ars cu săpun de casă ume­zit bine, lăsându-l să se usuce, ca să nu se înro­şească sau să se umfle locul afectat.
Guturai
În stadiul incipient, se ung nările pe interior cu soluţie de săpun. La primele aplicaţii apare o senzaţie de usturime suportabilă, dar nasul n-o să mai fie în­fundat şi o să uitaţi de răceală pentru o perioadă mai îndelungată.
Sinuzită
Pentru curăţarea sinusurilor se prepară un remediu în părţi egale, din săpun ras, ulei de măsline şi miere de albine. Ingredientele se topesc pe baie de aburi, se amestecă întruna şi nu se lasă să fiarbă. Un tampon de vată învelit în tifon se îmbibă cu preparatul cald, se întroduce în nas şi se lasă timp de 20 de minute sau cât rezistă pacientul. La fiecare procedură, se curăţă o sin­gură nară, deoarece efectul de curăţare poate fi des­tul de puternic.
Gută, artrită
Pe locul bolnav se aplică, înainte de culcare, o com­presă înmuiată în clăbuc de săpun. Se acoperă cu un fular de lână şi se pansează strâns.
Abcese infectate
Se prepară un unguent din părţi egale de săpun de casă, zahăr pudră şi ceapă tocată. Înainte de culcare, se aplică pe abces un strat gros de amestec şi se pan­sează. Până dimineaţa, rana se curăţă bine. Se spală cu ceai de pelin.
Călcâie crăpate, bătături
În 2 litri de apă fierbinte se dizolvă o lingură de săpun dat pe răzătoare şi o linguriţă de bicarbonat de sodiu. Picioarele se spală cu apă caldă, apoi se ţin în soluţia obţinută, timp de 15-20 de minute. Se înlătură pielea moartă şi se ung călcâiele cu ulei de ricin sau cu osânză de porc topită.
Muşcături de câine, zgârieturi de pisică, tăieturi
Pentru prevenirea infectării, după scurgerea sânge­lui, care înlătură o parte din microbi, pe rană se aplică o bucată de tifon împăturit, înmuiat în soluţie de săpun dizolvat în apă caldă. Se pansează strâns. Se schimbă de două ori pe zi.
Micoze pe laba piciorului
Locurile afectate – tălpi, între degete, unghii – se spală cu o perie şi săpun de casă, apoi se ung cu soluţie alcoolică de iod.
Iritaţii ale pielii
Pentru prevenirea iritaţiei, pie­lea se săpuneşte bine, se lasă spu­ma 20-30 de secunde, apoi se spală cu apă rece. La copiii mici, pielea iritată se tamponează uşor cu un tampon îmbibat cu apă cu săpun, apoi se clăteşte cu ceai de dentiţă.
Găuri în urechi
La ţară, şi astăzi li se fac aca­să fetelor găuri în urechi, pentru cercei. Dacă nu sunt respectate cu stricteţe cerinţele igienei, lobul urechii se inflamează, orificiul se astupă cu secreţii. Bunicile noastre amestecau săpun ras cu suc de ceapă şi aplicau amestecul pe locul inflamat, pentru 8-10 ore. După înlăturarea săpunului, locul cu pricina se şterge două zile cu ţuică sau alcool sanitar, dar mai bine cu tinctură de urzică.
Acnee
Se rad pe răzătoare 100 g de săpun, se amestecă cu 100 ml lapte cald şi câte o lingură de miere de albine şi sare de mare. Se aplică pe faţă şi se ţine 20-30 de minute. Se spală apoi cu apă fierbinte, urmată de apă rece, timp de 2-3 săptămâni.
O variantă mai simplă: palmele umezite se săpu­nesc până se formează o spumă groasă, care se întinde pe faţă. Se varsă apoi pe fiecare palmă câte o linguriţă de sare de mare şi se masează zonele afectate, peste pasta de săpun, cu mişcări uşoare, timp de 2 minute. Me­toda nu le este recomandată domni­şoarelor cu pielea fină şi sensibilă.
Reţeta săpunului de casă
Săpunul de casă se obţine în urma reacţiei dintre o grăsime şi un hidroxid alcalin. Pentru prepararea săpu­nului se folosesc resturi de grăsime (seu, untură de porc, margarină, unt, ulei) şi sodă caustică. Printr-o metodă simplă şi uşor de realizat se poate prepara şi acasă un săpun de calitate. Pentru săpunul de rufe se strâng toate resturile de grăsime într-un vas până când se ajunge la o cantitate de 1-2 kg. (Nu se folosesc resturi de grăsime greu mirositoare din cauza alterării.) Într-o oală de 6-8 l (care nu va fi folosită apoi în alt scop!) se pun câte 200 g sodă caustică şi 1 l de apă pentru fiecare kilogram de grăsime. După ce soda s-a dizolvat, se pune oala pe foc şi se introduce grăsimea, amestecând continuu. Persoana care pregăteşte săpunul va purta ochelari şi îşi va feri faţa şi mâi­nile în timpul operaţiei, pentru a nu fi stropite de lichidul care clocoteşte.
Şi astăzi ţăranii fac săpun din resturile de grăsime rămase de la Ignat
Amestecul se fierbe timp de 2-3 ore, până când se produce procesul de sapo­nificare (apare mirosul caracteristic de săpun). Săpunul este gata şi se poate turna în cutii de lemn căptuşite cu hârtie. (Atenţie! Oala cu săpun fierbinte se va apuca de mânere numai cu o cârpă uscată, după ce s-a lăsat puţin să se răcească.) Dacă se doreşte un săpun parfumat, se adaugă la fiert o mână de pelin, lavandă, flori de trandafir, liliac (plantă proaspătă sau uscată). Dacă se doreşte şi o colorare a lui, se va turna în amestec puţin colorant organic. După 24 de ore, se scoate să­punul din cutie, se taie în bucăţi, care se pun apoi la uscat, informează formulaas.ro.
Maria Tudor, A.M.PRESS