Sebastian Lăzăroiu, sociolog și fost consilier prezidențial, a lansat o ipoteză surprinzătoare privind strategia politică a președintelui Nicușor Dan. Potrivit acestuia, șeful statului ar urmări realizarea unirii României cu Republica Moldova, fiind dispus să accepte compromisuri economice majore față de Statele Unite pentru a obține sprijinul necesar acestui proiect geopolitic.

Analistul consideră că legitimitatea actualului președinte, care nu beneficiază de susținerea unui partid politic propriu, se bazează pe sprijinul instituțiilor de forță. Lăzăroiu explică faptul că Nicușor Dan a fost ales ca o soluție de compromis, un „vot util” generat mai degrabă de teamă decât de o aderență reală a electoratului.

„Felul în care a fost ales Nicușor Dan explică mult poziția lui de astăzi. A fost un vot de tur doi, în mare parte util, în mare parte generat de frică, destul de puțin din simpatie. De unde își ia puterea un președinte fără partid, ales ca varianta cea mai puțin proastă? Evident, din sistem. Sistem, adică toate instituțiile cu care mandatul prezidențial are mai mult sau mai puțin legătură: servicii, armată, poliție, magistratură, dar și altele, cum ar fi Curtea Constituțională care e chiar mai puternică decât președintele”, a scris Sebastian Lăzăroiu pe Facebook.

În viziunea fostului consilier al lui Traian Băsescu, ruptura dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan ar fi fost cauzată de refuzul celui din urmă de a accepta anumite investiții americane controversate. Lăzăroiu menționează proiectele de la Doicești și Coridorul Vertical, pe care le compară cu afacerea Bechtel, numindu-le un „bir mascat” pentru protecție externă.

„Care este adevăratul motiv al lui Nicușor pentru mazilirea lui Bolojan? Eu cred că e legat de acele proiecte cu SUA, Doicești și Coridorul Vertical. Ambele au fost prezentate de presă ca afaceri păguboase, gen Bechtel. Probabil că sunt. De fapt, asta a fost și Bechtel. A fost un bir mascat pentru intrarea în NATO și protecție americană”, afirmă sociologul.

Lăzăroiu susține că în prezent există o fereastră de oportunitate istorică pentru unirea celor două state românești, comparabilă cu momentul destrămării Uniunii Sovietice din 1991. Totuși, el avertizează că „sistemul”, reprezentat în analiza sa de PSD, ar condiționa susținerea acestui proiect de abandonarea reformelor interne și menținerea controlului asupra justiției.

„Cred că proiectul mare pe care Nicușor vrea să-l călărească în anii următori este unirea dintre Republica Moldova și România. Să vedem. O fi fantezist? Adevărul e că pare (repet, pare) să se deschidă o fereastră de oportunitate cum n-am mai avut de la destruămarea URSS (1991)”, notează analistul.

Referitor la conflictul politic intern, Lăzăroiu sugerează că îndepărtarea lui Bolojan a fost un pas strategic pentru a menține status-quo-ul dorit de partenerii de coaliție, în schimbul promisiunii de a sprijini proiectul unionist.

„Cred că ăsta a fost adevăratul „ciocnire” între Nicușor și Bolojan. Și mai e ceva, sistemul (PSD adică) e dispus să pună umărul, însă nu în orice condiții. Anumite reforme trebuie abandonate. Justiția trebuie să rămână sub control și anumite primitive de imunitate de pe vremea lui Iohannis trebuie păstrate. Sigur că ei au profitat de nemulțumirea lui Nicușor față de rigiditatea lui Bolojan ca să scape de căpcăun, abia așteptau. Deci puneți la costuri, pe lângă biruri, și o temporizare (nu zic oprire) a reformei statului”, a explicat acesta.

Analiza se încheie cu un avertisment privind viitorul politic al României. Lăzăroiu consideră că încetinirea reformelor și încercarea de a prelua temele naționaliste ale electoratului ar putea avea efecte contraproductive la următoarele alegeri generale.

„Menținerea status-quo-ului, reformele cu țârâita, dusul cu preșul, astea vor conduce la un guvern majoritar AUR în 2028, nu certurile între partidele mai nou botezate „pro-occidentale”. Însă pare că Nicușor crede acum că, prin proiectul unirii cu Moldova, va capta bunăvoința unei părți din electoratul Simion-Georgescu, folosind deci tema României Mari. Oare va fi așa?”, conchide Sebastian Lăzăroiu.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]