Senatorul Dumitru Manea, reprezentant al formațiunii S.O.S. România în circumscripția Iași, a susținut o declarație politică în Senat referitoare la evenimentele istorice de la Iași din iunie 1941. Intervenția sa a fost prilejuită de vizita oficială a președintelui Israelului, Isaac Herzog, programată pentru sâmbătă, 28 iunie, pentru a comemora victimele pogromului de la Iași.

Parlamentarul a subliniat că data de 28 iunie are o semnificație tragică dublă pentru istoria națională, amintind de moartea lui Mihai Eminescu în 1883 și de ultimatumul sovietic din 1940. În acest context, Manea a solicitat „rectificări istorice, statistice și semantice”, pe care le consideră esențiale pentru acuratețea relațiilor bilaterale dintre România și statul Israel.

În cadrul discursului său, senatorul a contestat cifra de 14.850 de victime evreiești susținută de istorici, afirmând că nu există probe judiciare în acest sens. Acesta a declarat că cercetările ulterioare au identificat 245 de cadavre în gropile comune, la care se adaugă între 2.500 și 2.700 de persoane care au murit în „trenurile morții” în drum spre Podu Iloaiei și Călărași. „În total, maximum 2945”, a precizat Dumitru Manea, întrebându-se unde este diferența de 11.905 persoane.

Pentru a-și susține punctul de vedere, senatorul a invocat lucrarea „Evreii în cadrul recensământului general al României din 6 aprilie 1941”, publicată în 2008 de istoricul Viorel Achim sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

Conform datelor prezentate de Manea din sursa citată, la prelucrarea recensământului din aprilie 1941 au participat peste 2.000 de intelectuali evrei din București. „Muncii depuse de funcționarii și diurniștii Institutului i s-a adăugat munca unui mare număr de intelectuali evrei din București, care au fost repartizați la Institutul Central de Statistică în cadrul muncii obligatorii. Cei mai mulți dintre acești peste 2.000 de evrei au lucrat la prelucrarea recensământului din 1941”, se arată în lucrarea lui Viorel Achim.

Senatorul a citat, de asemenea, datele demografice referitoare la orașul Iași: în aprilie 1941 erau înregistrați 33.135 de evrei, în timp ce în mai 1942 numărul acestora era de 32.369. Manea a subliniat că diferența de 766 de persoane este mult mai mică decât estimările oficiale ale victimelor pogromului, care se ridică la aproximativ 15.000.

Dumitru Manea a susținut că responsabilitatea pentru uciderea evreilor aparține armatei germane, argumentând că guvernul german a acceptat în 1959 să plătească despăgubiri pentru evenimentele de la Iași.

În acest sens, a fost citată o știre a Jewish Telegraphic Agency din 23 august 1959: „Ierusalim, 22 august. Guvernul Germaniei de Vest acceptă să plătească compensații către familiile și persoanele ucise de naziști în timpul pogromului din Iași, România, în iunie 1941, au dezvăluit astăzi surse ale Ministerului de Finanțe. Acordul acoperă de asemenea plata unei compensații către moștenitorii evreilor uciși în trenurile morții din lagărele din Iași. Cu toate acestea, autoritățile din Bonn au declarat că refuză să-și asume responsabilitatea pentru toate cazurile de persecuție a evreilor în timpul ocupației naziste a României.”

Senatorul a amintit și faptul că, în iulie 2017, supraviețuitorii de la Iași au fost recunoscuți ca eligibili pentru pensii lunare plătite de statul german. Publicația „Realitatea Evrească” anunța în octombrie 2017 că „evreii care au suferit persecuții în timpul holocausului din orașele Iași și Tecuci pot primi o pensie lunară din partea statului german”.

Dumitru Manea a criticat utilizarea termenului de „pogrom”, considerându-l o „grosolană falsificare istorică”. El a afirmat că scopul acestei denumiri este de a acuza pe nedrept populația românească de participare la masacru, susținând că nu există dovezi judiciare în acest sens.

Parlamentarul a menționat că inclusiv procesul din iunie 1948, desfășurat sub autoritățile de la acea vreme, a fost numit „procesul masacrelor de la Iași”, nu al pogromului. În încheierea intervenției sale, senatorul a citat cuvintele scriitorului Efim Tarlapan: „Cine nu-și cunoaște istoria, rămâne fără geografie.”

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]