Familia regală a Emiratelor Arabe Unite încasează subvenții de zeci de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru a susține activități agricole ale căror produse sunt exportate către statele din zona Golfului, indică o investigație I EIDISEIS, preluată de Rador Radio România.

Guvernul a adoptat o Ordonanţă privind investiţiile din industria de apărare, deşi este interimar: Explicațiile oficiale

O cercetare transnațională derulată de organizația DeSmog a dezvăluit că entități controlate de dinastia Al Nahyan au beneficiat de peste 71 de milioane de euro în decurs de șase ani. Fondurile au fost acordate pentru exploatații agricole deținute în România, Spania și Italia.

Prezența familiei regale în sectorul agricol european se extinde prin intermediul companiilor Al Dahra și ADQ. Pe lângă fermele din cele trei țări menționate, aceste structuri controlează unități de măcinare a cerealelor în Bulgaria și Grecia, dar și fabrici de lactate de mari dimensiuni în Serbia.

Al Dahra a fost înființată de șeicul Hamdan bin Zayed Al Nahyan, fratele președintelui Emiratelor, iar în anul 2020, fondul suveran de investiții ADQ din Abu Dhabi a preluat o participație de 50%. Marc Valeri, profesor de economie politică la Universitatea din Exeter, a explicat pentru The Guardian: „Nu există o linie clară între fondurile suverane și cele ale familiei. Este vorba despre un regim extrem de autoritar și represiv, în care distincția dintre averea statului și cea familială este complet estompată.”

Membrii familiei Al Nahyan dețin a doua cea mai mare avere globală, estimată la peste 320 de miliarde de dolari, provenită în principal din resursele de petrol ale țării. Fondurile suverane ale Emiratelor, gestionate în mare parte de familia regală, administrau active de aproape 2,5 trilioane de dolari la nivelul anului 2025.

Subvențiile acordate prin Politica Agricolă Comună (PAC) reprezintă aproximativ o treime din bugetul UE, cu plăți anuale de circa 54 de miliarde de euro. Totuși, conform datelor DeSmog publicate de The Guardian, o parte considerabilă din acești bani ajunge la investitori străini, inclusiv la firme controlate de monarhii unor state autoritare.

Sumele identificate ar putea reprezenta doar o fracțiune din totalul fondurilor europene care ajung la dinastiile din Golf, din cauza lipsei de transparență a companiilor din Emirate și a fragmentării datelor oficiale.

Thomas Waitz, europarlamentar austriac și coordonator în comisia pentru agricultură, a catalogat situația drept „un scandal ascuns vederii publice”. Acesta a subliniat: „99% dintre fermierii europeni reali primesc subvenții sub 100.000 de euro. Acești bani nu au fost niciodată destinați dinastiilor exploatatoare de combustibili fosili, ci sprijinirii fermierilor europeni reali.”

Investigația, realizată în parteneriat cu El Diario și G4Media, a analizat mii de beneficiari PAC între 2019 și 2024. Au fost identificate 110 subvenții europene direcționate către o rețea de firme controlate de familia Al Nahyan și de fondul ADQ.

Cea mai importantă plată a fost încasată prin Agricost, companie românească ce operează cea mai mare fermă compactă din Uniunea Europeană, cu o suprafață de 141.000 de hectare. Agricost a fost preluată de grupul Al Dahra în 2018 pentru aproximativ 230 de milioane de euro. În 2024, Agricost a primit subvenții directe de 10,5 milioane de euro, o sumă de 1.600 de ori mai mare decât cea încasată de o fermă medie din UE.

Actualul sistem de subvenții este criticat pentru că favorizează marii proprietari, o analiză The Guardian arătând că 17 miliardari au primit peste 3 miliarde de euro între 2018 și 2021. Plățile PAC sunt calculate în funcție de suprafața cultivată, ceea ce permite statelor din Golf să beneficieze de fonduri europene în ciuda criticilor internaționale privind drepturile omului.

În contextul unor scandaluri recente, precum cel de la agenția de plăți OPEKEPE din Grecia, Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 plafonarea ajutoarelor la 100.000 de euro anual per fermier. Se estimează că măsura va afecta doar 0,5% dintre marii proprietari, care dețin în prezent 16% din bugetul PAC.

Un reprezentant al Comisiei Europene a precizat că sprijinul financiar „ar trebui să fie mai bine direcționat, inclusiv prin reducerea și plafonarea plăților către fermele mai mari”, solicitând susținerea Parlamentului European și a Consiliului pentru aceste reforme.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]