Lucian Avramescu: În amurg, soarele tot soare rămâne

 

Degeaba semne obscene arată îngâmfata-ți tinereţe,
În amurg, soarele tot soare rămâne,
Nu asfinţesc jumătăţi şi sferturi de fii,
Ci uriaş, din aur,
Banul cu care doar Dumnezeii negociază între ei ,
Se lasă sub linia orizontului

Băiete, tânăr am fost, tinerețea m-a îndemnat să fiu înțelept
Și căutat-am sori de la care să împrumut înțelepciune.
Firește, nu mi-a ieșit mereu,
Bleg m-am arătat uneori, dar plin de mine niciodată.

Distribuie prietenilor

Frumos apune soarele între sânii acestor dealuri,
Geea îl primește mătăsoasă ca o corabie care face dragoste cu Poseidon,
Scufundându-se în plăcerea apusului
Și soarele se încăpățânează soare să rămână.

În amurg e splendid, băiete, ține-ți deștele în gură,
Suge încă biberonul lor cu unghii netăiate
Până vei învăța bărbăția apusului
Fiindcă vitejia de a îmbătrâni e o șansă rară.

28 octombrie 2019, Sângeru