O uriașă porcărie se petrece sub ochii noștri: Sutele de milioane de euro furate de VIP-urile politice, în imposibilitatea de a fi recuperate de statul român

Statul român este pus în imposibilitatea de a  recupera sutele de milioane de euro de la VIP-urile condamnate,  de la marii politicieni corupți și de la acoliții lor. Atacurile constante la adresa Curţii Supreme, venite chiar din partea instituţiilor statului, au şanse mari să scape VIP-urile de puşcărie şi să le lase prejudiciile de milioane pe care le-au adus statului, în buzunare. Asta în timp ce România nu are bani nici să-şi trateze bolnavii sau să-şi educe copiii.dragnea și vâlcov 1

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, referindu-se doar la un caz,  spune  că suma ce va fi recuperată de stat de la Iancu, găsită într-un cont din străinătate, reprezintă mai puţin de 0,1% din prejudiciul de 215 milioane de euro pe care autorităţile române trebuie acum să-l recupereze în acest dosar.

Nici inspectorii de la ANAF nu au reuşit să mare lucru în acest caz. Aceştia anunţau la sfârşitul lunii iulie că au recuperat doar 2,5% din prejudiciul din dosarul Rafo-Carom.

Distribuie prietenilor

Si acesta nu este singurul caz în care autorităţile sunt neputincioase în a strânge la bugetul statului banii furaţi prin acte de corupţie. De exemplu, la începutul lunii noiembrie, omul de afaceri Ovidiu Tender, condamnat în 2015 la 12 ani şi şapte luni de închisoare în acelaşi dosar, a fost liberat condiţionat, după ce a executat mai puţin de o treime din pedeapsa primită. Şi poate asta nu ar fi creat prea multă frustrare dacă ar fi fost recuperaţi banii furaţi. Însă, din cele 184 de milioane de lei stabilite de instanţă drept prejudiciu în sarcina sa, statul a recuperat mai puţin de 10 milioane.

Dacă această stare de fapt, ce nu reprezintă o excepţie, poate părea revoltătoare, lucrurile sunt pe cale să devină mult mai grave după deciziile controversate ale Curţii Constituţionale ce au condus la reluarea sau suspendarea marilor procese de corupţie aflate pe rolul Curţii Supreme.

Dosarele penale ale politicienilor au fost aruncate în aer de deciziile CCR. În septembrie 2018, Executivul condus de Viorica Dăncilă a sesizat CCR cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională pe motiv că doar patru din cei cinci judecători ai unui astfel de complet sunt traşi la sorţi, şi nu toţi cinci aşa cum specifica legea modificată anterior chiar de către PSD. Această sesizare venea pe fondul problemelor penale ale liderului partidului de la acea dată, Liviu Dragnea, iar judecătorii constituţionali i-au dat dreptate Guvernului. Astfel, Dragnea a putut amâna judecarea apelului său cu aproape un an.

Dar, beneficiari ai acestei decizii sunt toţi cei care au dosare în apel pe rolul Curţii Supreme, şi chiar şi cei care au o sentinţă definitivă, însă nemotivată. Printre aceştia se numără Elena Udrea sau fostul ministru Constantin Niţă, ce şi-au văzut condamnările anulate.

Consecinţe cu adevărat serioase are însă cea de a doua decizie a CCR cu privire la completele de trei nespecializate. Sesizată de către Florin Iordache, delegat la conducerea Camerei Deputaţilor pentru o zi de chiar Liviu Dragnea, decizia CCR vine prea târziu pentru a-l mai ajuta pe acesta din urmă, însă ea permite tuturor VIP-urilor cu procese pe rolul instanţei supreme să solicite reluarea de la zero a dosarelor, cu excepţia celor soluţionate definitiv. Astfel, dacă în cazul reluării judecăţii unui dosar în apel vorbim de o durată de până la un an, reluarea unui dosar de la zero înseamnă patru, cinci ani de procese, timp în care multe din infracţiunile imputate vor ajunge să fie prescrise.

Dosarul Romsilva, cu prejudiciu de 300 de milioane de euro, este reluat de la zero Deciziile favorabile inculpaţilor nu s-au lăsat aşteptate: pe 11 noiembrie un complet de cinci judecători de la Curtea Supremă hotărăşte reluarea de la zero a dosarului retrocedărilor ilegale de păduri în care foştii deputaţi PSD Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam sunt acuzaţi de mai multe fapte de corupţie. Dosarul este unul special, în principal datorită prejudiciului, estimat de procurorii DNA la peste 300 de milioane de euro. Prima sentinţă în acest dosar fusese pronunţată în mai 2018, iar Viorel Hrebenciuc, care-şi recunoscuse vina, fusese condamnat la 2 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Cum faptele imputate acestuia s-au petrecut în anul 2012, înseamnă că acuzaţia de trafic de influenţă se va prescrie în anul 2026.

Situaţia este similară cu alte cauze în care sunt implicate VIP-uri. De exemplu, dosarul lui Darius Vâlcov , condamnat în primă fază la opt ani de închisoare pentru un prejudiciu de trei milioane de euro, se rejudecă de la zero. Faptele incriminate au fost comise în urmă cu zece ani, iar instanţei i-au trebuit cinci ani pentru formularea primei sentinţe şi motivarea acesteia. Este şi situaţia deputatei PSD, Andrea Cosma, condamnată la patru ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu într-un dosar cu prejudiciul de aproape 18 milioane de lei. Cum condamnarea sa nu este nici măcar motivată, procesul nu poate înainta nici în a fi reluat de la zero. Toate în condiţiile în care infracţiunile de care aceasta este acuzată se prescriu în anul 2022.

Citeste mai mult: adev.ro/q2a3ae