Marina Almășan: Pupincuriștii…

marina a 1

Cuvântul “pup” e frumos. O știți și voi. Desemnează un sentiment nobil, pe care cu toții in dorim, în viața noastră : iubirea. Fie ea și de semeni. In schimb, cuvântul “cur” nu e prea ok, dar face parte din DEX și din viața noastră de zi cu zi. E acolo, de când ne ștergeau părinții la el, și până azi, când , deși-l ascundem sub hainele cele mai trendy, el continuă să ne sară în ochi. La propriu, sau la figurat. 

Combinația celor două cuvinte a născut un termen în vogă. Și acesta face parte din viața noastră, la fel cu  fac parte de ea și Ei, cei desemnați de termenul cu pricina. 

Pupincuriștii , așadar, sunt o categorie în  care fiecare din noi s-ar putea încadra. E o opțiune personală, dar nerecomandată. Ca să fii pupincurist, nu trebuie să ai o anumită vârstă, să fii absolvent de înalte școli, să fii de la oraș sau să sai un job bun. Nu are importanță nici dacă ești bărbat sau femeie și nici cum te cheamă. Poți fi pupincurist și dacă răspunzi la numele de Gheorghe, și la cel de Alfons. Ca să fii pupincurist, nu trebuie decât să combini , la figurat, în viata de zi cu zi, cei doi termeni : așadar, să PUPI în CUR. 

Lumea e plină de oameni care ti-ar putea oferi ceva, un anume avantaj , așa că, în calitate de pupincurist, vei găsi “de lucru” în permanență. Pentru că tu așa stii să obții ceea ce-ți trebuie : pupând în cur. E calea cea mai simplă! Nu prin valoarea ta, nu prin experiența ta, nu prin ambiție, tenacitate, determinare, ci prin simplul gest de a pupa în cur. 

Pupatul în cur nu îneamnă neapărat să-l rogi pe celălalt să-și dea pantalonii jos , oferindu-ți condiții să treci…la acțiune ( deși unii ar fi în stare și de așa ceva, pentru a-și vedea interesul!)… 

Pupatul în cur are o sumedenie de fețe. Principalul lucru este să-ți “perii” consistent “victima”. Va trebui să-l convingi pe respectivul – de regulă, șef – că este cel mai deștept, cel mai frumos, cel mai bun. Chiar dacă, în sinea ta, ești convins că ai de a face, de fapt, cu cel mai mare imbecil de pe planetă. Dar ție nu-ți pasă. Coloana ta vertebrală este aidoma unei liane, se contorsionează în cele mai complicate feluri. Important este, nu-i așa? să-ți vezi interesul, să obții, cu minim de efort , ceea ce-ți dorești : bunăvoința superiorului, un job mai bun, un salariu mai mare, diverse alte avantaje. Ce contează că vei fi urât de cei din jur? Ăia sunt oricum niște prosti, care muncesc pe brânci un an, pentru a obține ceea ce tu poți avea doar printr-un simplu sărut pasional, aplicat curului care trebuie. 

Pupincuriștii – proști, da mulți – nu sunt setați pe anumiți șefi. Pe ei ii interesează funcția, nu omul. Dacă mâine seful se schimbă, pupatul lor va fi urgent redirecționat către cel ce-i va urma. Căruia obligatoriu ii vor spune , dintr-un început, ce predecesor incapabil, ba chiar idiot, a avut. 

Pupincuriștii se orientează rapid, au o busolă a imposturii care functioneaza perfect, indicând cu precizie de ceas elvețian cururile pe care le au de pupat. Îi suspectez că au acasă, atârnată de perete – așa cum avem noi calendare pe anul în curs – o hartă a cururilor care trebuie pupate, în funcție de interese. 

Nu s-a inventat încă leac, impotriva pupincurismului și asta pentru că în jurul nostru continuă să existe șefi idioți, care sunt încântați să aibă subalterni asemeni lor. În plus,  servili și lingăi. “Șefu’, aveți o scamă!” este fraza predilectă, pe care își dorește s-o audă, sub diferite forme, orice superior cu IQ-ul prăbușit sub nivelul mării. 

Trebuie deci să învățăm să trăim cu pupincuriștii, încercând să nu ne molipsim de la ei ; să-i izolăm cât se poate și să ne rugăm ca, după ce și-au exersat abilitățile de pupincuriști, să nu uite  să se șteargă la gură, atunci când se pregătesc să ne sărute, de ziua noastră sau cu te miri ce  altă ocazie! 

Parteneri