Statele membre ale Uniunii Europene vor fi obligate să implementeze portofelul european pentru identitate digitală, fiecare țară urmând să dezvolte propria aplicație mobilă. Acest instrument va permite cetățenilor să acceseze servicii publice și private mult mai rapid, eliminând necesitatea documentelor fizice sau a fotocopiilor.

Unul dintre atuurile majore ale acestui portofel digital este controlul deplin pe care utilizatorul îl va avea asupra propriilor informații. Cătălin Giulescu a explicat acest avantaj în cadrul evenimentului „Identitate: de la cartea electronică la portofelul european”, organizat de Edge Institute.

„Gândiți-vă unde ați lăsat fotocopia cărții de identitate și gândiți-vă ce se întâmplă cu acea fotocopie în momentul acesta. Nu aveți niciun fel de control. Nu aveți niciun fel de control și trebuie să fiți realiști. Pe de altă parte, în ecosistemul acesta digital, în momentul în care vom avea acest instrument, e foarte important să înțelegem că vom avea posibilitatea să stabilim ce categorie de date putem să distribuim. Pe de altă parte, unele sunt deja stabilite de lege. Avem niște condiții”, a declarat Cătălin Giulescu.

Un exemplu practic de utilizare este interacțiunea cu Poliția Rutieră. Un șofer va putea prezenta permisul de conducere digital prin scanarea unui cod QR. Ministerul Afacerilor Interne precizează că varianta digitală a documentului, stocată în portofelul european, va avea aceeași valoare juridică precum cardul fizic.

Punctul de plecare pentru acest portofel digital este cartea electronică de identitate, care va facilita crearea contului și autentificarea în aplicație. Până în prezent, aproximativ 1,5 milioane de români dețin deja noile buletine electronice. Totuși, absența domiciliului tipărit pe noile carduri a generat dificultăți, mulți cetățeni fiind obligați să aducă dovezi suplimentare la ghișee.

Cătălin Giulescu a precizat că eliminarea adresei de pe card a fost o decizie asumată, respectând principiul GDPR de minimizare a datelor prelucrate.

„Am vrut să demonstrăm și autorităților publice că pentru furnizarea multora dintre serviciile pentru care astăzi prelucrăm domiciliul, el de fapt nu este necesar. Dar aceasta a fost experiența noastră din ultimii zeci de ani și nu vrem să renunțăm la ea. În opinia mea, cetățeanul va avea posibilitatea să țină sub control datele pe care le dezvăluie. Totuși vor fi și aceste constrângeri legate de categoriile pe care ești oarecum obligat sau serviciu în sine presupune să accepti dezvăluirea anumitor date. Pe de altă parte, aici se pune problema de conștientizare”, a afirmat reprezentantul MAI.

Oficialul a subliniat că românii au un nivel scăzut de conștientizare privind protecția datelor personale, oferind exemplul expunerii excesive pe rețelele sociale.

”În opinia mea, nivelul nostru de conștientizare în materia protecției datelor este unul foarte scăzut. Ne bazăm să ne protejeze statul sau să ne protejeze CFR Călători, de exemplu. Nu. În mare măsură trebuie să înțelegem că această protecție este share-uită. Dacă noi zilnic ne fotografiem, fotografiem prânzul și îl punem cu geolocalizare, cu fotografie făcută cu telefonul nostru mobil, printr-un furnizor de telecomunicații, oricare este el, printr-o rețea de internet și nu uităm să afișăm și geolocalizarea, și eventual și tipul de telefon. Sunt foarte multe lucru pe care trebuie să învățăm să le ținem sub control și să nu le mai dezvăluim. În momentul respectiv, sunt convins că wallet-ul va fi un instrument foarte accesibil, nu numai în relația cu statul, dar și în relațiile cetățenilor”, a adăugat Giulescu.

Deși România dispune deja de infrastructura necesară, precum hub-ul de servicii al MAI și sistemul RO-ID, procesul de digitalizare se lovește de rezistența birocrației. Giulescu a menționat că mulți funcționari refuză noile documente și solicită în continuare formulare pe hârtie.

”Experiența mea de vreo 28 de ani în administrația publică îmi arată că există foarte multe situații în care funcționarul este blazat. Știe că nu se poate întâmpla nimic, nu are nici măcar o urmă de empatie, adică, pentru el, empatia lipsește aproape cu desăvârșire. Și el știe că la ora 16 se va termina oricum programul și, cu siguranță, locul lui de muncă este oarecum stabil”, a mai spus acesta.

Referitor la teama angajaților din sectorul public că vor fi înlocuiți de inteligența artificială, oficialul îi sfătuiește pe aceștia să învețe să utilizeze noile tehnologii pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite cetățenilor.

În perioada 17-18 martie, Bucureștiul a fost gazda unui exercițiu european de interoperabilitate pentru Portofelul de identitate digitală. La eveniment au participat dezvoltatori și autorități din întreaga Uniune Europeană pentru a testa compatibilitatea sistemelor naționale.

Rezultatele testelor au fost următoarele:

• Au participat 13 organizații (furnizori de portofele, autorități de certificare și dezvoltatori).
• S-au efectuat 44 de teste de interoperabilitate.
• 36 dintre aceste teste au fost finalizate cu succes.

Compania românească certSIGN a fost prezentă la exercițiu, validând soluțiile locale în context european. „Standardele devin realitate doar atunci când sunt validate în condiții reale […] este dovada că România contribuie activ la construirea unui spațiu digital sigur și eficient”, a declarat Adrian Floarea, directorul general al certSIGN.

În ceea ce privește termenele de implementare, vicepremierul Oana Gheorghiu estima în ianuarie că portofelul digital va fi gata până la sfârșitul acestui an. Pe de altă parte, Corneliu Mănescu, din cadrul Ministerului Economiei și Digitalizării, a precizat că România are obligația de a implementa cel puțin un instrument de tip e-wallet până la finalul anului 2026, conform Agerpres.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]