România și Bulgaria s-au menținut în anul 2025 ca statele membre ale Uniunii Europene cu cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Analiza, care are la bază calculele realizate de Eurostat, indică faptul că prețurile din România au fost cu 35% sub media comunitară, în timp ce în Bulgaria acestea au fost cu 37% mai mici decât media UE.

La polul opus, Danemarca a înregistrat cele mai mari costuri de trai din Uniune, cu un nivel al prețurilor cu 40% peste media europeană. Aceasta este urmată în clasament de Irlanda, cu 36% peste medie, Luxemburg, cu 32%, și de Suedia și Finlanda, ambele raportând prețuri cu 21% mai mari decât media UE.

În ceea ce privește grupa „Alimente și băuturi nealcoolice”, România a fost cea mai ieftină țară din UE, prețurile de aici reprezentând 80% din media europeană. După țara noastră, cele mai mici prețuri la această categorie au fost raportate în Slovacia (83% din medie), urmată de Polonia și Cehia, ambele cu un nivel de 90%.

Cele mai ridicate prețuri pentru alimente și băuturi nealcoolice au fost înregistrate în Luxemburg, unde acestea depășesc media UE cu 22%, și în Danemarca, unde nivelul a ajuns la 121% din media blocului comunitar.

De asemenea, România deține cel mai scăzut nivel al prețurilor din Uniunea Europeană și pentru categoria „Recreere, sport și cultură”, cu un nivel de 63% din media UE. Bulgaria ocupă poziția a doua la acest capitol, cu 66% din media europeană, conform datelor INS.

Totuși, Bulgaria a rămas cel mai ieftin stat membru pentru o serie extinsă de produse și servicii, printre care se numără:

• Băuturi alcoolice și tutun;
• Îmbrăcăminte și încălțăminte;
• Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili;
• Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței;
• Transport;
• Restaurante și servicii de cazare.

În schimb, Danemarca a fost raportată ca fiind cea mai scumpă țară din Uniunea Europeană pentru categoriile „Transport”, „Restaurante și servicii de cazare”, „Recreere, sport și cultură”, precum și pentru „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței”.

Datele INS mai evidențiază faptul că România și Croația au înregistrat în 2025 un PIB pe locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPC), echivalent cu 78% din media Uniunii Europene. Cele două țări sunt urmate de Ungaria, unde acest indicator a reprezentat 76% din media europeană.

La baza acestui clasament se află Bulgaria și Grecia, care au raportat un PIB pe locuitor cu 32% sub media UE. Cel mai înalt nivel a fost atins în Luxemburg, unde PIB-ul pe cap de locuitor a depășit media europeană cu 139%. Această situație este explicată de INS prin faptul că un număr semnificativ de lucrători străini contribuie la produsul intern brut al țării, fără a face parte din populația rezidentă.

Informațiile furnizate de INS se bazează pe estimările Eurostat din iunie 2026, care au utilizat datele privind prețurile de consum și componentele cheltuielilor PIB colectate din 36 de state europene care participă la programul de comparații internaționale.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]