Foto –  Shutterstock

Zeci de alerte cu bombă au vizat avioane din mai multe țări europene, inclusiv România, iar toate s-au dovedit false până la momentul relatării, potrivit Digi24.ro. Pilotul Cezar Osiceanu, care are peste 40 de ani de experiență, a explicat publicației procedurile urmate în asemenea situații și a prezentat propria evaluare a riscurilor.

Aterizările de urgență determinate de aceste amenințări generează costuri foarte mari atât pentru companiile aeriene, cât și pentru pasageri, relatează sursa citată. În cazul unei aeronave pentru care românii aflați la bord au publicat imagini pe rețelele sociale, specialiștii SRI au efectuat verificările standard și au constatat că nu exista risc de explozie, după mobilizarea unor resurse semnificative.

Potrivit lui Osiceanu, primirea unei alerte, prin radio sau prin sistem electronic, îi pune pe piloți în fața unei situații complicate. El susține că, deși aeronavele sunt proiectate pe baza experienței constructorilor pentru siguranța pasagerilor, prezența unei bombe la bord reprezintă o situație pe care pilotul nu o poate gestiona.

În descrierea sa, pasagerilor li se cere să își cupleze centurile, iar șefa de bord verifică elementele care par suspecte. Pilotul afirmă că aeronava este menținută la orizontală, invocând posibilitatea existenței unor dispozitive declanșate la presiune.

După control, însoțitorii de bord își cuplează centurile și transmit rezultatul verificărilor. Chiar dacă nu este găsit nimic suspect, explică Osiceanu, piloții trebuie să se îndrepte către cel mai apropiat aeroport.

Pilotul interpretează seria de alerte drept un posibil test coordonat al vitezei de reacție la nivel european, realizat printr-un atac cibernetic. Această interpretare îi aparține, materialul neprezentând o confirmare din partea autorităților privind existența unei asemenea operațiuni.

„Există riscul să asistăm la ceva mai mare. Acum este doar începutul.”, a declarat Osiceanu pentru Digi24.ro. În evaluarea sa, Europa traversează o situație extrem de dificilă, pe fondul unui climat pe care îl descrie ca fiind orientat spre război.

Osiceanu susține că, în România, manevrele de acest tip au fost efectuate doar la Otopeni și consideră că alte aeroporturi ar avea dificultăți majore în situații similare. El afirmă că toate aeroporturile ar trebui să dispună de o zonă destinată aeronavelor vizate de alerte cu bombă, dar că asemenea spații nu există în România.

În opinia sa, evaluarea capacității de răspuns trebuie să includă atât reacția echipajului, cât și intervenția de la sol. Pilotul atrage atenția și asupra faptului că pasagerii nu sunt atenți la instrucțiunile de evacuare.

El explică neanunțarea explicită a unei posibile bombe la bord prin riscul de panică și de tentative ale pasagerilor de a deschide ușile. Referindu-se la protocoale, Osiceanu spune că identificarea unui colet suspect presupune eliberarea rândurilor din apropiere și izolarea zonei cu bagaje.

Tot potrivit descrierii sale, o altă etapă presupune plasarea coletului pe mânerul ușii, pentru a permite recuperarea mai rapidă de către echipele de intervenție după aterizare.

În privința intervenției avioanelor militare, pilotul a invocat riscul prezenței unor teroriști la bord, făcând referire la atacurile din 11 septembrie 2001 și la schimbarea regulilor privind limita de 100 ml pentru băuturi. El susține că, dacă o aeronavă se îndreaptă către un obiectiv strategic într-o asemenea situație, aceasta trebuie doborâtă.

Osiceanu afirmă că nivelul fiecărei alerte este stabilit de echipele de la sol, iar serviciile de securitate ale companiei aeriene colaborează cu SRI și SIE pentru evaluarea riscului. Toate amenințările sunt tratate ca reale, iar protocoalele sunt respectate strict până la eliminarea sursei lor, potrivit pilotului.

Indiferent de numărul alertelor, aeronavele trebuie să aterizeze pentru verificări, a mai explicat acesta. El susține totodată că amploarea actuală a presupusului atac cibernetic depășește capacitatea de gestionare.

Referindu-se la Otopeni, Osiceanu afirmă că lipsa unui spațiu dedicat a dus la parcarea avioanelor vizate de amenințări în apropierea hangarelor, depozitelor și a altor aeronave. În evaluarea sa, cantitățile mari de combustibil de la bord fac ca aceste avioane să reprezinte un risc major.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]