Rusia a comunicat că nu a primit încă niciun document oficial din partea SUA referitor la un plan de pace, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a arătat dispus să colaboreze cu administrația Trump la „viziunea” acesteia pentru încetarea războiului.

Planul american, care a ajuns în presă pe surse, conține propuneri pe care Kievul le-a exclus anterior, printre care cedarea zonelor pe care încă le controlează în regiunea Donețk, reducerea efectivelor armatei și angajamentul de a nu adera la NATO.

Aceste prevederi sunt considerate a fi în mare parte favorabile Moscovei și au primit joi un răspuns formulat cu prudență din partea biroului lui Zelenski.

Între timp, atacurile rusești continuă, șase persoane fiind ucise în cursul nopții – cinci în regiunea Zaporojie, din sud, și una în regiunea Dnipropetrovsk, din est.

Proiectul de plan apare într-un context în care Rusia revendică mici câștiguri teritoriale în estul Ucrainei, iar Zelenski se confruntă cu o criză internă în care oficiali de rang înalt sunt implicați într-un scandal de corupție de 100 de milioane de dolari (76 de milioane de lire sterline).

Casa Albă a respins afirmațiile conform cărora Ucraina ar fi fost exclusă de la elaborarea propunerii, în urma unor întâlniri între trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și omologul său rus, Kirill Dmitriev.

Un oficial american neidentificat a declarat pentru CBS News, partenerul american al BBC, că planul a fost elaborat „imediat” după discuțiile cu Rustem Umerov, unul dintre cei mai importanți membri ai administrației Zelenski, care ar fi fost de acord cu cea mai mare parte a acestuia.

Se pare că Umerov a făcut mai multe modificări înainte de a-i prezenta documentul lui Zelenski.

Umerov a scris pe Telegram că nu a oferit nicio evaluare sau aprobare a planului, adăugând că Ucraina încă „analizează cu atenție propunerile partenerilor noștri”.

Zelenski a evitat să critice sau să respingă public planul, declarând că „a apreciat eforturile președintelui Trump și ale echipei sale de a readuce securitatea în Europa” – o posibilă strategie de a-l menține pe Donald Trump de partea sa, în ciuda abordării aparent conciliante a administrației sale față de Rusia.

Biroul său a precizat că planul, „în evaluarea părții americane, ar putea contribui la revigorarea diplomației”. Zelenski a afirmat că va discuta propunerile cu Trump în zilele următoare.

În paralel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Vedem unele elemente noi, dar oficial nu am primit nimic. Nu a existat nicio discuție de fond pe aceste puncte.” El a adăugat că Rusia rămâne „complet deschisă la discuții de pace”.

Rusia a susținut de mult timp că orice acord ar trebui să abordeze „cauzele profunde ale conflictului” – o expresie folosită de Moscova pentru a desemna o serie de cereri maximaliste, care pentru Ucraina echivalează cu o capitulare.

Frustrarea lui Trump față de negocierile cu Moscova a crescut, culminând cu impunerea de noi sancțiuni împotriva celor mai mari doi producători de petrol din Rusia, care au intrat în vigoare vineri.

În timpul nopții, loviturile rusești din Zaporojie au avariat clădiri rezidențiale și au incendiat mașini. În prezent, Moscova controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, iar trupele rusești înregistrează progrese lente de-a lungul vastei linii a frontului, în ciuda pierderilor uriașe raportate în luptă.

Kievul și aliații săi europeni au militat pentru o pace „justă și durabilă” în Ucraina, care să garanteze că nicio altă parte a teritoriului său nu va fi ocupată de Rusia.

Cu toate acestea, întrebată dacă Europa a fost implicată în procesul de elaborare a planului, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a răspuns: „Nu din câte știu.” Ea a adăugat: „Pentru ca orice plan să funcționeze, are nevoie de acordul ucrainenilor și al europenilor.”

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a afirmat că proiectul de document nu este unul complet, descriindu-l mai degrabă ca pe o „listă de subiecte și opțiuni”.

Premierul britanic Sir Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au discutat planul cu Zelenski.

Proiectul de plan care a ajuns în presă propune limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari, cu avioane de luptă europene staționate în Polonia vecină, precum și planuri ca Ucraina să renunțe la o mare parte din armamentul său.

Kievul ar urma să primească „garanții de securitate fiabile”, deși nu au fost oferite detalii. Documentul menționează că „se așteaptă” ca Rusia să nu-și invadeze vecinii și ca NATO să nu se mai extindă.

Proiectul sugerează, de asemenea, că Rusia va fi „reintegrată în economia globală” prin ridicarea sancțiunilor și prin invitarea Rusiei să se alăture din nou grupului G7 al celor mai puternice țări din lume, transformându-l din nou în G8.

Ucrainenii, atât cei aflați sub ocupație rusă, cât și cei liberi, au avut o reacție sfidătoare la vestea propunerii americane.

La Kiev, văduva unui soldat ucrainean a declarat pentru BBC: „Acesta nu este un plan de pace, este un plan de continuare a războiului.”

O altă persoană, vorbind dintr-unul dintre teritoriile ocupate din Ucraina, a spus pentru BBC: „Încerc să-mi păstrez luciditatea aici, în condițiile propagandei constante că Ucraina ne-a uitat. Sper că nu vor semna acest lucru.”

Între timp, un soldat din Zaporojie, unde mai multe clădiri au fost avariate în atacurile mortale din timpul nopții, a spus că, dacă Ucraina nu primește sprijin pentru a pune capăt războiului, atunci este de datoria Europei să ajute.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]