Ana Luciana Avramescu: Crimă la țărm. Roman (I)

Dragă Marina,
Am început acum câteva zile un roman polițist, pasionată fiind de acestea – crime, cazuri de nedeslușit, semnale de neînțeles, bilete anonime. Doresc ca site-ul Femei de 10 să facă loc și romanului meu. Prima parte ți-o trimit acum.
Ana Luciana

Crimă la țărm

Capitolul 1
Martha , fetița de 6 ani, se sculă de dimineață grăbită. Era entuziasmată pentru că tatăl ei îi cumpărase un nou costum de baie și voia să îl încerce în mare. O pupă pe mama ei și plecă pe plaja din curtea casei. Se îmbrăcă și fugi în mare. Înotă puțin dar se plictisi repede. Mama ei, Sarah, aduse un prosop și o șterse îndelung pe fetiță. Marea era liniștită, pescărușii zburau ca niște rachete și se strigau unul pe altul cu o anume disperare.
– Martha, nu-ți place să înoți? Te-ai plictisit cam repede… – Nu mamă, dar vreau să fac și alceva. De exemplu un duș. Sarah o duse pe Martha în casă, îi desfăcu părul și o trimise la duș. La un moment dat se auzi din baie un țipăt de groază. Martha găsise două cadavre în baie. Unul al tatălui ei, Max Jonhatan și unul al unei femei necunoscute. Fetița fugi speriată în sufragerie la mama ei. Imaginea tatălui ei fără suflare pe jos o marcă pe biata fetiță. Când află Sarah totul era gata să leșine. Se îmbrăcară și repede plecară spre secția de poliție. Acolo, agentul de la criminalistică le primi în birou. Sarah spuse cu glas pierit:
– Domnule Alexander… – Da!? -Fiica mea, Martha Jonhatan, a găsit astăzi în baia noastră… – Ce a găsit? – Două cadavre. Unul al soțului meu, Max Jonhatan, și unul al unei femei necunoscute. – Sfântă Magdalena! spuse mirat domnul Alexander. O să trimit imediat o echipă de polițiști la dvs acasă, iar până atunci păstrați-vă calmul. – Vă mulțumim din suflet, domnule Alexander. – Nu aveți pentru ce. Aceasta mi-e meseria.

Distribuie prietenilor

Capitolul 2
Sarah își luă fetița de mână și plecară spre casă. Speriată, fetiței îi era frică să doarmă. Când Sarah reuși să o culce dintr-o data se auzi un ciocănit puternic la ușă. Erau polițiștii. Sarah le deschise și le arătă drumul spre locul faptei. Doctorul legist, domnul George Hamburg, după multă concentrare spuse: – Doamnă Sarah, soțul dvs, domnul Max Jonhatan, a fost înjunghiat în inimă de o persoană specialistă în astfel de lucruri pentru că a atins cu exactitate locul cel mai sensibil. – Nu pot să cred. Este imposibil… Nu soțul meu… Domnule, el nu avea nici-o vină! zise Sarah plângând. – Vă cred, adăugă Alexander. Polițiștii luară cadavrele și le duseră la investigații. Acolo i se află identitatea necunoscutei. Se numea Matilda Lee. Avea 16 ani și înălțimea 1,65. Când Sarah află, era copleșită. Matilda era fiica fostului ei iubit. Cel care se certa cu Max, pentru iubirea ei. –Domnule, este adevărată identitatea ei? -Da, din păcate da…

Capitolul 3
După un timp de tăcere, domnul Alexander a tăiat liniștea spunând: – Deci, ce așteptăm? Mâine dimineață începem ancheta, până atunci dumneavoastră duceți-vă fiica acasă și odihniți-vă. – Vă mulțumim, domnule! Dimineața ancheta începu. Domnul Alexander îi punea câteva întrebări doamnei Sarah Jonhatan: – La ce oră au fost depistate cadavrele? – Ora 19:40. – Cadavrele sunt încă la investigații și tocmai am primit o informație. Crima a avut loc, la ora 18:40. Unde erați atunci? – Eram cu fiica mea pe plajă. Soțul meu era în casă… Gătea. – Bun. Acum trimit un echipaj la dvs acasă pentru a investiga în bucătărie. Poate găsesc o pistă. După o oră echipa se întoarse la secție. – Domnule Alexander! – Da, agent Jimmy? – Au fost găsite urme de pantofi în bucătărie. – Puteau fi ale lui Max. Nu este nici-o pistă. – Au fost scanate și după niște investigații s-a aflat proprietarul lor. – Cine este? – John Lee. – Tatăl Matildei Lee? Fata omorâtă? – Da. – Bine, poți pleca. Domnul Alexander Wiliam era indus în eroare. De ce ar vrea John Lee să-și omoare fiica? Sarah intră în birou: – Vreo veste? -Da! Cineva a intrat în bucătărie înainte de crimă. Acela a fost John Lee. – Ce?
(va urma)

(publicat pe femeide10.ro)