Părul tău miroase a cer risip peste noi
Nu mai e loc pentru viaţă,
Se risipeşte gându-n şuvoi
O lacrimă se-anină pe faţă.
Dragostea mea te cheamă aproape
E atâta vreme de când nu te-am văzut,
Creşte iubirea, creşte pe ape
Zborul albastru e aproape pierdut.
Şi de la tine veşted şi palid
Gândul ajunge la mine hoinar,
Lasă-mă doar să-ţi sărut ochii
Dorul meu pârjoleşte cu jar.
Văd departe, acolo în zare
Chipul tău la mine privind,
Vino, te rog, cine te-opreşte?
Floare de tei iubire visând.
Şi ţes în zadar mii de istorii
Zbuciumul meu nu are pripas,
Floare de tei, blândă speranţă
Sufletul meu la tine a rămas.
