AM Press Logo
Muzeul Pietrei

Aristotel Bunescu despre Cornelia Calaidjoglu, o poetă care ne invită la reflecții despre virtuțile zborului

MOTTO:
,,Doi corbi, în vals, cu penele de foc,
Ecouri arămii, de sărbătoare,
Un joc arzând în focul altui joc
Al zborului ajuns pe altă mare.”
Cornelia Calaidjoglu

La o agenție de presă lansată de un om dedicat poemelor, mă gândesc acum la poetul Lucian Avramescu, mă bucur să pot prezenta profilul unui alt poet extrem de interesant. Este vorba despre doamna Cornelia Calaidjoglu.
Recent am descoperit versurile sale în spațiul infinit al internetului. A urmat o altă fază firească și anume să îi caut alte și alte poezii, să pot cunoaște mai bine universul său cultural.
O primă remarcă, subliniată încă de la început prin versurile evocate chiar sub titlu, este că poeta ne invită să medităm profund la toate virtuțile zborului.
Aripile cu pene străbat deseori nu numai spațiul nemărginit de deasupra capetelor noastre, dar și poeme întregi semnate, în mod inconfundabil, de Cornelia Calaidjoglu.
Veți putea admira și dumneavoastră, dragi cititori, câteva din versurile sale valoroase în cadrul următorului interviu.
-Pentru început, vă rog să vă prezentați pentru cei care nu vă cunosc.
-Sunt Cornelia Calaidjoglu, un nume poate nou pentru unii, dar profund ancorat în lumea poeziei pentru cei care m-au descoperit deja.
Poezia este nu doar o formă de artă pentru mine, ci o extensie a ființei mele, un mod de a înțelege și de a trăi viața.
– Cum a fost prima dvs întâlnire cu poezia ?
-Prima mea întâlnire cu poezia a fost mai mult decât o simplă lectură; a fost o revelație. Am început să scriu poezie conectându-mă mental la Mihai Eminescu. A fost ca și cum m-aș fi trezit brusc vorbind o limbă pe care o știam dintotdeauna, dar pe care nu o folosisem niciodată. De atunci, poezia pur și simplu mi-a curs prin vene, transformându-mi fiecare gând și emoție în versuri.
– Vă rugăm să ne prezentați trei poeme pe care le semnați…
-În colecția mea, am multe poeme care îmi sunt dragi, dar voi menționa trei care reflectă diferite etape ale călătoriei mele lirice:

În ochii unui corb rătăcitor

Doi corbi, în vals, cu penele de foc,
Ecouri arămii, de sărbătoare,
Un joc arzând în focul altui joc
Al zborului ajuns pe altă mare.

Îmi pare c-au ieșit din părul meu,
Din ochii mei fricoși, de căprioară.
Tot eu am fost și mare, și tot eu,
Miracol în furtunile de vară.

Am fost nisip și vânt, în ochii tăi,
Când alergai fantasmele pe mal.
S-a stins perechea noastră de văpăi
În viforul tristeții de metal.

În spiritul acestei cununii,
Cu aripile frânte de pe sâni,
Bat clopote cu aripi aurii
Și câini, în vatra stinsă de la stâni.

În visul meu, rămas acum pe mal,
În ochii unui corb rătăcitor,
Un val cu aripi negre, de metal,
Îmi mângâie genunchii și mă dor.

Cornelia Calaidjoglu

Taina-ți ochilor verzui

Mă străpung ca niște suliți, taina-ți ochilor verzui,
Mă agăț în nopți cu mintea, numai de culoarea lor,
Vraja verdelui hipnotic, n-o voi spune nimănui,
Am s-o-nchid la mine-n suflet până simt că am să mor.

Într-un mit sunt legendare personajele fictive,
Trecerea prin timp separă vraja lor de perimare.
Tot ce simt și mă petrece sunt pretexte sau motive,
Însă dragostea de tine, e din ce în ce mai mare…

Ziua bântui prin păduri, noaptea îți aud copacii,
Din odaie ies mistere și înghesuie văzduhul…
Stau de vorbă cu izvoare, cu egretele și macii,
În a căror custodie aș dori să-mi intre duhul.

Ulițele parfumate de duminici somptuoase,
S-au încolăcit în mine ca un dor de infinit,
O tristețe trece pragul toamnelor intrate-n case,
Iar din turlă-ți caut ochii, peste satul pusiit…

Cornelia Calaidjoglu

Bastarda tristeții

Începe, mamă, iară plânsu’
ca o chitară dăngăne nebun;
o candelă arde-ntr-o lacrimă roșie
tot dorul lui cântând.

Mai du-te, mamă, cu alaiu’
și scutură-l de nalți copaci;
desfă-mi lanțurile gravide
și naște-mă pe-al
liniștii ocean.

Eu nu mai voi în colțul ochilor
încolțitu’ tău venin să-mi stea;
mai du-te, mamă, cu ulcioru’
și varsă-l în sicriu cu dop.

E neagră Luna cum sunt eu
-o parte moartă, alta vie;
să mai pot zâmbi-n oglindă
fă-mă, mamă, o Lactee.

– Interesante versuri, care dau mult de gândit. Revenim acum la întrebări. Ce poeți români și străini vă plac mai mult?
-Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, George Coșbuc, Gabriel Cristea, Federico Garcia Lorca și Edgar Allan Poe sunt titanii pe care îmi sprijin sensibilitatea poetică. Fiecare a modelat într-un fel viziunea mea asupra poeziei.
În literatura străină, Edgar Allan Poe a fost o influență majoră, cu abordarea sa gotică și profund psihologică.
– Cum a fost bilanțul anului 2023 pentru dvs ?
-Anul 2023 a fost unul prolific pentru mine, având bucuria de a publica două volume de poezie. Am simțit că fiecare poem pe care l-am scris și fiecare pagină lăsată în urmă… m-au adus mai aproape de cititorii mei și de esența poeziei.
– Ce visați pentru acest ani, dar și pentru și anii următori?
-Pentru 2024, visul meu este să mă extind dincolo de poezie. Îmi doresc să termin de scris romanul pe care l- am în lucru, să lucrez la scenarii și, în cele din urmă, să văd acele scenarii transpuse pe ecran.
Este un pas natural pentru mine să explorez noi forme de exprimare artistică.
– Cum vă doriți să fie lumea culturală în care vom trăi?
-Îmi doresc o lume fără răutate, plină de compasiune și înclinată către lectură și poezie. Cultura este ceea ce ne modelează ca societate și, prin artă, putem aspira la o lume mai bună.
-La final, vă rugăm să transmiteți un mesaj pentru cei care vă admiră și vă susțin după ce au citit poemele dvs… -La final, vreau să transmit un gând către toți cei care mă susțin și mă urmăresc, atât în realitate, cât și în spațiul virtual: deschideți-vă sufletele, nu puneți etichete pe oameni înainte de a-i cunoaște, iertați și iubiți-i pe cei din jur. Fiecare dintre noi poate aduce lumina în viața celuilalt și împreună putem crea o lume mai frumoasă. Mulțumesc pentru că mă însoțiți în această călătorie poetică!
– Eu vă mulțumesc mult pentru acest dialog, pentru cele trei poeme oferite cu generozitate de dumneavoastră. La final vă urez să terminați cu bine romanul, dar să și vedeți pe ecranele cinematografelor filme cu scenarii pe care le semnați. Să vedem acum niște imagini…

cp2cp3cp4cp5cp6cp7cp8cp

© 1991- 2024 Agenția de Presă A.M. Press. Toate drepturile rezervate!