Sunt de câteva zile la Câmpina. Cu alte cuvinte sunt mai aproape de comuna Sângeru, din județul Prahova, acolo unde este Muzeul Pietrei pe care vă invit, cu mare căldură, să îl vizitați.
Este locul unde a trăit ultima parte a vieții și a fost înmormântat poetul și gazetarul Lucian Avramescu, cel care a fost colegul meu la ziarul tinerei generații din România. Lucian Avramescu m-a invitat apoi să scriu la A.M. Press, prima agenție de presă privată din țara noastră după evenimentele din 1989.
Până ajung cu familia la Muzeul Pietrei, vreau să ofer ceva special cititorilor fideli, ori ocazionali ai agenției A.M. Press. Cu gândul la cărțile semnate de Lucian Avramescu, scriu acum despre un autor care, la rândul său, a publicat volume valoroase.
Este vorba despre distinsa doamnă Ana Opran.
-Vă rugăm să vă prezentați pentru cei care nu vă cunosc.
– Numele meu de autor este Ana Opran.
Am absolvit Facultatea de litere, Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi și am predat 40 de ani în învățământul gimnazial.
Literatura a fost pentru mine, dintotdeauna, un domeniu al sacrului. M-a fascinat, dar m-a şi speriat ideea de a descătuşa forța Cuvântului. De aceea s-a întâmplat să pun mâna pe condei foarte târziu şi aproape involuntar.
Am debutat în revistă în 2016 şi editorial în 2018 cu volumul de versuri.”Reverberații în amurg”.
În 2020 mi-a apărut la Editura Timpul din Iaşi romanul intitulat ” Căutătorii. Scene pe un palimpsest”, în 2022, volumul de versuri „Treptele înserării”, Editura Cronedit, Iaşi, iar în 2024 volumul „Zigzag printre cărți”, Editura Limes, Cluj-Napoca .
-Vă rugăm să oferiți cititorilor un text semnat de dvs.
-Din acest ultim volum ofer cititorilor un fragment din analiza operei” Balada sărmanului pescar” aparținând poetului ieşean Valeriu Stancu.
„Meditația înfiorată despre destin şi moarte, perfecțiunea rimelor, noutatea percutantă a metaforelor, inversiunile care reiterează imaginea şi accentuează ideea, simplitatea aparentă a versurilor ce par sculptate, aliterațiile vocalice şi consonantice îmbinând luminozitatea vocalelor deschise cu gravitatea celor închise şi a consoanelor labiale sau surde, toate oferă în acest final o concentrată măsură a artei poetice a lui Valeriu Stancu.”
(Din eseul „Valeriu Stancu- „Armonie şi sculptare brâncuşiană în Cuvânt”, volumul „Zigzag printre cărți” Editura Limes, 2024, p. 165)
– Ce scriitori români vă plac?
– Printre scriitorii şi poeții români preferați se numără: Camil Petrescu, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu, Ion Barbu.
¬- Dar de peste hotare?
– Printre scriitorii străini preferați se găsesc: Lev Tolstoi, Kazuo Ishiguro, PatricK Modiano.
-Cum a fost 2023 pentru scrisul dvs?
– În 2023 am terminat cartea” Zigzag printre cărți „
-Ce visați pentru anul 2024, dar și pentru următorii ani?
– În 2024 am în proiect un roman care aşteaptă să fie terminat. Printre picături, probabil, voi continua să scriu poezie…
– Vă mulțumesc frumos pentru acest dialog.
Aici se termină dialogul nostru. Trebuie să vă mărturisesc faptul că mă bucură mult faptul că am putut să aduc în centrul atenției dumneavoastră profilul unui profesor autentic, dar și al unui scriitor impresionant.
Îi dorim din toată inima sănătate, energie, inspirație. Să termine cu bine romanul proiectat pentru anul 2024, dar și următoarele sale cărți. Abia așteptăm să le prezentăm cititorilor, după ce le-am citit, cu creionul în mână, pe fiecare în parte. Până atunci, numai bine tuturor și …nu uitați să zâmbiți!