CÂND ESTE SĂ NU MAI FIE, MAI BINE PLEACĂ! Dragostea nu poata sta ca barza, într-un picior

O relație nu poate exista stând, asemenea unei berze, într-un singur picior. Unul singur nu poate face cât amândoi chiar dacă iubeşte dublu. În cazul acesta, tu fugi spre el, iar celălalt fuge de tine – dacă nu te vrea, nu se va lăsa prins. Şi, din proprie experienţă, este mai bine să îţi sufli nasul o vreme de dorul celuilalt, decât să-ţi târăști zilnic sufletul prin noroi doar de dragul celuilalt.

Când iubeşti, când sufletul îţi este plin de celălalt şi când cel de lângă are aceleași sentimente pentru tine, viaţa în doi este uşoară, lipsită de lupte inutile, de chinuri interioare, de temeri că celălalt s-ar putea să plece. Ştii ce este frumos la iubirea asta? Că îţi oferă o explicaţie despre ce înseamnă un drum comun, lipsa secretelor şi te determină să renunţi la orice este egoist în tine.

Dar ştii ce nu îşi doreşte nimeni? Să se trezească că-i lipseşte o parte din el, să îşi dea seama că tot ce avea s-a spulberat asemenea unui castel de nisip în braţele unui val. Acesta este momentul când mulţi îşi promit că nu vor mai iubi, că nu-şi vor mai expune sufletul, că se vor răzbuna – o mare prostie! Oricât ar durea, oricât l-ai învinovăţi pe cel de lângă sau chiar pe tine, oricâtă amărăciune ai avea în glas şi privire, învaţă să vezi partea bună a unei poveşti încheiate – ai simţit, iar când simţi devii mai viu. Şi chiar dacă a plecat şi a luat mare parte din ce aveai, după o vreme vei realiza că te-a lăsat mai viu şi mai experimentat. Nu îţi consuma energia şi timpul pentru a te răzbuna – dacă ai iubit, ştii că iubirea nu caută răzbunare, ci înţelegere şi acceptare.

Distribuie prietenilor

O relație pentru care trebuie să lupţi mai mult decât este cazul nu este nimic altceva decât o luptă cu morile de vânt. Vei obosi într-o zi, îţi vei pune sufletul să zacă într-un pat al aşteptării şi speranţelor şi, de cele mai multe ori, acolo îşi va găsi sfârşitul. Aşadar, iubeşte viu, suferă dacă simţi că trebuie să deplângi o dragoste trecută, dar nu înceta să oferi iubire atunci când sufletul te îndemnă să îl foloseşti.

Păstrează amintirile, nu le arunca – toată viaţa colecţionăm amintiri, iar la finalul ei ar fi frumos să avem un album plin cu ele. Şi păstrează-ţi sufletul deschis!

De Bogdan Marcu

Sursa – thediariofadam.com