De-a lungul secolelor, minunile din Dresda – oraș cunoscut sub numele de Florența de pe Elba, au inspirat bărbați și femei deopotrivă. A fost „acasă” pentru unii dintre cei mai buni muzicieni, pictori și artiști din secolul al 17-lea.
După fondarea Reich-ului german în 1871, Dresda a găzduit una dintre cele mai mari garnizoane militare din toată Germania. A fost inițiată o reformă urbană ambițioasă care a schimbat complet imaginea Dresdei. Au fost construite poduri peste Elba, căi ferate și stații. În 1872 a fost lansată prima linie de tramvai. Clădiri noi și moderne au completat această transformare: primăria (1910), opera (1878) și numeroase clădiri municipale. La începutul secolului, Dresda devenea al patrulea cel mai populat oraș din Germania.
Dar, la 13 februarie 1945, 245 de bombardiere Lancaster cu patru motoare din Grupul nr. 5 al Royal Air Force (RAF) au decolat din Anglia. Ținta lor: Dresda, de pe râul Elba, un oraș care la acea vreme avea o populație de 630.000 de locuitori, cu aproximativ 100.000 de refugiați.
Aproximativ 42.600 de civili au fost uciși și alți 37.000 au fost răniți. Obiectivul aliaților era pedepsirea populației civile și demoralizarea poporului german.
Ambele catedrale din oraș, Frauenkirsche – protestantă și Hofkirshe – catolică, și Palatul Zwinger au fost distruse.
Catedrala protestantă a fost construită în stil baroc între 1726 și 1743 și a fost proiectată de arhitectul orașului Dresda, George Bähr.
În 1736, renumitul producător de orgi Gottfried Silbermann a construit un instrument cu trei registre și 43 de tuburi pentru biserică. Orga a fost inaugurată pe 25 noiembrie, iar Johann Sebastian Bach a susținut un recital pe 1 decembrie.
Catedrala Catolică, cea mai mare biserică din Saxonia și proiectată de arhitectul italian Gaetano Chiaveri, a fost construită între 1738 și 1751 în stil baroc.
Palatul Zwinger a fost construit între 1710 și 1728 de arhitectul Poppelmann în colaborare cu sculptorul Pelmorese, la ordinele lui Augustus cel Puternic, care, după ce s-a întors de la palatul lui Ludovic al XIV-lea de la Versailles, a vrut ceva similar pentru el însuși.
Bisericile au fost reconstruite, una – Hofkirche, înainte de reunificarea Germaniei în 1979, iar cealaltă după 1994.
Palatul Zwinger a fost reconstruit în perioada 1994-2005.
Arcadele acestor catedrale reconstruite și ale Palatului Zwinger au dat forma (și numele) colecției Arkade a lui A. Lange & Söhne.
Renașterea A. Lange & Söhne, care a fost odată un brand de orologerie de patrimoniu și victimă a războiului, a avut loc imediat după căderea Zidului Berlinului în 1989. Walter Lange, strănepotul fondatorului mărcii Ferdinand Adolph Lange, și-a petrecut copilăria în atelierele de ceasornicărie ale companiei, înainte de distrugerea lor în cel de-al doilea război mondial.
Când i s-a prezentat o Germanie reunificată în 1989, a repus „pe picioare” compania familiei sale. A ales 7 decembrie 1990 pentru a reînregistra numele companiei, la 145 de ani după ce străbunicul său a fondat-o și a debutat cu prima colecție în 1994, care a catapultat marca în fruntea orologeriei de lux.
„Arkade”, făcea parte din această colecție originală. Învelit complet în aur galben de 18k, designul său a fost un amestec de laturi drepte, verticale, cu partea superioară și inferioară orizontală rotunjită – o formă complet unică și neobișnuită, pe cât de elegantă, pe atât de robustă.
Arkade este construit în stilul clasic A. Lange & Söhne, cu un design în trei trepte. Apare ca un biscuit, ascunzându-și măiestria rafinată în interior. Canelurile sale sunt subțiri și împodobite cu mai multe fațete, contribuind perfect la arhitectura elegantă a Arkadei.
Este o piesă pentru doamnele cu discernământ, care apreciază atât ceasornicăria, cât și stilul. Arkade, este un atrăgător ceas vizual, o adevărată bijuterie pentru femei, chiar și fără setările cu diamante, ceea ce îi sporește atractivitatea.
Arkade, o poveste!
Sursa: A.V.H. Album The 12 Art
Historia. National Geographic (Al doilea Război Mondial)
- va urma
