Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, a oferit o analiză detaliată a economiei românești, subliniind că nivelul datoriei publice va rămâne unul ridicat, în ciuda eforturilor de a diminua deficitul bugetar în cursul anului 2025.

Reacția vine după ce Kelemen Hunor, liderul UDMR, i-a solicitat prim-ministrului să renunțe la planurile de majorare a taxelor, susținând că o astfel de revenire ar reprezenta „un semn de maturitate”, nu unul de slăbiciune.

În replică, Ionuț Dumitru a evidențiat faptul că România ocupă ultima poziție la nivel european în ceea ce privește ponderea veniturilor fiscale în economie.

„Haideți să ne uităm un pic pe cifrele mari. România încasează din taxe și impozite cam 28% din PIB, cea mai mică pondere din Europa”, a explicat consilierul lui Ilie Bolojan. Acesta a atras atenția că dificultatea majoră nu constă doar în colectarea redusă, ci și în destinația acestor fonduri, care sunt direcționate aproape integral către cheltuieli sociale obligatorii.

Conform datelor prezentate de economist, salariile din sectorul public și asistența socială reprezintă cea mai mare parte a sumelor colectate la bugetul de stat.

„Deci noi cheltuiam dintr-un 28% din PIB, circa 11% din PIB salarii și mai aveam și partea de asistență socială, care include în primul rând partea de pensii pe la un 11-12% din PIB, deci deja din 28% din PIB, 11 salarii plus încă 12, asistență socială, deja se duceau un aproape în jur de 90% din ce încasăm din taxe și impozite, pe salarii și asistență socială, adică cheltuielile sociale obligatorii”, a detaliat Ionuț Dumitru.

De asemenea, consilierul a punctat faptul că plata dobânzilor consumă singură 3% din Produsul Intern Brut al țării, o cifră alarmantă raportată la regulile fiscale europene.

„Evident că noi astfel de situație dacă mai adaugi alte cheltuieli, obligatorii, cum sunt cheltuielile cu dobânzile pe care le-ați menționat dumneavoastră, circa 3% din PIB, ca să ne dăm seama cât de mare este acest procent, este maximul de deficit bugetar pe care îl permit reglementările europene. Adică noi avem un maxim de deficit bugetar în care trebuie să ne încadrăm, de 3% din PIB și 3% din PIB, noi îl consumăm doar cu dobânzi”, a precizat economistul.

Eforturile de consolidare fiscală sunt îngreunate suplimentar de contextul geopolitic actual și de angajamentele pe care România trebuie să le respecte în calitate de stat membru NATO.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]