Petrutza Petruta: Cum să le zic copiilor că am sedus un bondar…

Buni zori! Și mie îmi era dor de primăvară așa cum îmi este dor de libertate. Îmi este dor și de primăvara din noi care își trimitea clorofila șuvoi în trupul tânăr și ne arunca în brațele iubirii, iar fluturii din stomac nu cedaseră locul moliilor.

Stânjeneii au momentul lor de glorie în acest început de primăvară. Ai mei își flutură peste pulpele lor verzi rochii roz încrețite și dansează în adierea vântului în pas de balerine pe poante.

Cerul albastru al dimineții a dat drumul caleștilor norilor să se plimbe împinse de vânt iar soarele și-a ocupat jilțul lui auriu și aruncă priviri fierbinți pe pământ la fetișcanele care încep să se bucure de căldura mângâierii lui pe trupurile lor tinere care se vor desface ca un boboc ce se va transforma curând în floare.

Un armăsar de bondar m-a urmărit multă vreme prin grădină. Eu strigam la el că pentru mine vremea polenizării a trecut, dar cred că din cauza simțurilor aprinse, după o iarnă de așteptare, molâul devenit armăsar nu percepea temerea mea. Noroc că vecinul are stupi și trupurile pline de tinerețe ale albinelor, l-au atras ca un magnet. Doamne, am scăpat! Cum să le zic copiilor că am sedus un bondar…

Suiți-vă în căruța fără prelată împreună cu primăvara și colindați dealurile înverzite. Încărcați-vă cu energia renașterii și rămâneți plin de vigoarea tinereții pentru că aveți multe proiecte frumoase care trebuie realizate.