Înainte de Pablo Escobar sau El Chapo, o femeie puternică a condus un imperiu al drogurilor cu o influență și o profitabilitate care îi fac pe cei doi să pară mici traficanți de pe stradă. Aceasta nu s-a ascuns în jungle izolate, nici nu a fost vânată de autorități, ba mai mult, veniturile sale din droguri au finanțat întregul său imperiu, iar cei care ar fi putut să o pedepsească erau în subordinea ei. Această persoană a fost regina Victoria a Marii Britanii, care a guvernat în secolul al XIX-lea și a transformat imperiul britanic într-un adevărat imperiu al drogurilor.

Regina Victoria – o monarhă consumatoare și promotoare a drogurilor

Deși imaginea ei este adesea asociată cu rigurozitatea și tradiția, regina Victoria a fost cunoscută pentru consumul său frecvent de substanțe psihoactive. În momentul în care a urcat pe tron la doar 18 ani, aceasta obișnuia să consume diverse produse farmaceutice, printre care se număra și opiul. În Marea Britanie secolului al XIX-lea, opiul nu era fumat, ci consumat sub formă de laudanum, o combinație de opiu și alcool folosită ca analgezic și calmant, iar regina îl consuma în fiecare dimineață.

Pe lângă opiu, Victoria era consumatoare și de cocaină, pe care o lua sub formă de gumă de mestecat și chiar în vin. La acea vreme, cocaina nu era ilegală și era considerată un stimulent nou și promițător. Guma de mestecat cu cocaină ajuta la calmarea durerilor dentare și îi oferea reginei un plus de încredere, aspect important pentru o monarhă tânără care dorea să proiecteze o imagine puternică.

De asemenea, conform recomandărilor medicului său, regina a folosit o formă lichidă de cannabis pentru a-și ameliora durerile menstruale. În timpul nașterilor, Victoria a folosit cu entuziasm cloroform pentru a-și calma durerile, descriind această experiență ca „încântătoare dincolo de măsură”. Istoricul Tony McMahon a rezumat astfel situația în revista Smithsonian: „Regina Victoria, după orice standard, iubea drogurile.”

Imperiul britanic și comerțul cu opiu

La începutul domniei sale, în 1837, regina Victoria s-a confruntat cu o problemă economică majoră: britanicii consumau cantități uriașe de ceai provenit din China, iar Marea Britanie nu avea produse pe care să le exporte către chinezi, ceea ce a creat un dezechilibru comercial serios. Soluția găsită a fost opiul, cultivat în India, teritoriu controlat de Imperiul Britanic prin compania East India Company.

Opiul, ca analgezic extrem de eficient și foarte adictiv, a fost introdus în China, unde cererea a crescut rapid, iar piața a devenit extrem de profitabilă pentru britanici. Astfel, balanța comercială s-a inversat, China fiind nevoită să restituie argintul cheltuit pe ceai și chiar mai mult. Totuși, guvernul chinez a început să lupte împotriva traficului de opiu, care fusese interzis de mult timp, dar aplicarea legii era laxă.

Conflictul cu China și Primul Război al Opiului

Împăratul Chinei a desemnat pe Lin Zexu, un înalt funcționar și filosof, să oprească contrabanda cu opiu. Lin a încercat să rezolve problema prin diplomație și a trimis o scrisoare reginei Victoria, în care îi reproșa imoralitatea traficului de droguri, evidențiind că China trimitea produse valoroase precum ceai, mătase și ceramică, în timp ce Marea Britanie exporta opiu, care distrugea vieți.

Victoria a ignorat această solicitare, iar în 1839, Lin Zexu a confiscat și a aruncat în Marea Chinei de Sud o cantitate uriașă de 2,5 milioane de lire sterline în opiu britanic. Acest act a declanșat Primul Război al Opiului, în care forțele britanice au învins armata chineză și au provocat pierderi masive de vieți omenești. Împăratul Chinei a fost forțat să semneze un tratat inechitabil, cedând teritoriul Hong Kong și deschizând mai multe porturi pentru traficul de opiu, precum și acordând imunitate britanicilor din China.

Acest conflict a marcat începutul așa-numitului „secol al umilinței” pentru China, demonstrând lumii că o putere milenară putea fi învinsă de o monarhie tânără și ambițioasă.

Un imperiu finanțat de droguri

Deși se considera că regina Victoria a vândut opium pentru a susține financiar imperiul britanic, aceasta refuza să comercializeze cocaină în China, considerând-o un stimulent sigur și sănătos, dar unul pe care chinezii nu aveau voie să îl consume. Comerțul cu opiu genera între 15 și 20% din veniturile anuale ale Imperiului Britanic, demonstrând amploarea și importanța acestuia în economia britanică.

Astfel, regina Victoria a fost, în mod paradoxal, una dintre cele mai influente și controversate figuri din istoria traficului de droguri la scară globală, conducând un imperiu care a modificat profund echilibrul geopolitic și social al secolului al XIX-lea.