Vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, a sosit la Islamabad, Pakistan, pentru a conduce delegația americană în cadrul negocierilor de pace cu Iranul.

Oficialul a fost întâmpinat pe pistă, după debarcarea din aeronava Air Force Two, de către ministrul de externe al Pakistanului, Ishaq Dar, și de mareșalul Asim Munir. Sosirea sa are loc într-un moment de maximă tensiune, după săptămâni de speculații privind demararea dialogului diplomatic.

Capitala pakistaneză a fost plasată sub măsuri stricte de securitate, cu drumuri închise și numeroase puncte de control ale poliției. Pakistanul, care a jucat rolul de intermediar între cele două puteri, a declarat două zile de sărbătoare națională pentru a marca acest eveniment. Succesul discuțiilor este considerat vital pentru Islamabad, experții avertizând că un eșec ar putea atrage țara într-un conflict direct cu vecinul său iranian.

Delegația Iranului a ajuns anterior în oraș, fiind condusă de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și de ministrul de externe Abbas Araghchi. La sosire, aceștia au fost primiți cu un covor roșu și flori. Ghalibaf a atras atenția prin publicarea unor imagini din avionul oficial, unde pe scaune au fost așezate ghiozdane arse și fotografii ale elevelor ucise într-un atac aerian din prima zi a conflictului.

„Avem intenții bune, dar nu avem încredere”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf după aterizarea în Pakistan, conform CBS, partenerul de știri al BBC.

Acesta a adăugat că „experiența noastră în negocierea cu americanii a fost întotdeauna marcată de eșec și promisiuni încălcate”. Din delegația iraniană face parte și Abdolnaser Hemmati, guvernatorul băncii centrale, semnalând că una dintre cerințele principale ale Teheranului este ridicarea sancțiunilor economice care au paralizat țara.

Din partea americană, JD Vance este însoțit de emisarul special Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele și consilierul lui Donald Trump. Înainte de plecarea spre Pakistan, Vance a declarat jurnaliștilor că „aștept cu nerăbdare negocierile”, dar a avertizat că, dacă Iranul „încearcă să ne joace”, echipa de negociatori nu va fi receptivă. El a precizat că președintele Trump a stabilit directive foarte clare pentru această misiune.

Președintele Donald Trump a comentat rolul vicepreședintelui său într-o notă ironică, în timpul unui eveniment la Casa Albă: „Dacă nu se întâmplă, îl voi învinovăți pe JD Vance. Și dacă se întâmplă, îmi voi asuma tot meritul”. Ulterior, Trump a declarat reporterilor că un acord acceptabil trebuie să prevadă „fără arme nucleare” și a afirmat că Strâmtoarea Hormuz va fi redeschisă în curând, indiferent de cooperarea Iranului.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a salutat inițiativa și a cerut ambelor părți să dea dovadă de „bună-credință”. Purtătorul său de cuvânt, Stephane Dujarric, a transmis că Guterres „solicită părților să profite de această oportunitate diplomatică pentru a se angaja cu bună-credință către un acord durabil și cuprinzător, în vederea dezescaladării și prevenirii reluării ostilităților”.

Negocierile sunt umbrite de situația din Liban, unde Israelul a continuat bombardamentele, susținând că armistițiul de 14 zile convenit cu Iranul nu se aplică și grupării Hezbollah. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul va participa la discuții separate cu reprezentanții libanezi marțea viitoare, la Washington, dar va continua operațiunile militare în paralel.

Cronologia conflictului care a dus la aceste negocieri include momente critice:

• 28 februarie – Începutul războiului SUA-Israel-Iran, marcat de atacuri asupra Teheranului și moartea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei.
• 2 martie – Israelul lansează atacuri în Liban, urmate de represalii ale Hezbollah și anunțul unei intervenții terestre.
• 7 aprilie – SUA și Iranul anunță un armistițiu de 14 zile pentru a permite negocierile.
• 8 aprilie – Un atac aerian israelian masiv în Liban ucide peste 300 de persoane, fiind acuzat de încălcarea înțelegerii.
• 10 aprilie – Israelul și Libanul acceptă să participe la discuții mediate de SUA la Washington.

Pe lângă dosarul nuclear, negociatorii trebuie să abordeze situația din Strâmtoarea Hormuz, unde Iranul dorește noi reguli de tranzit și taxe, propunere considerată inacceptabilă de statele din Golf. De asemenea, Teheranul solicită deblocarea miliardelor de dolari din activele înghețate și garanții că nu va mai fi atacat în timpul procesului diplomatic. În Iran, populația se confruntă cu o criză majoră, internetul fiind întrerupt de peste 1.000 de ore, de la începutul războiului.

Această întâlnire din Islamabad reprezintă cel mai înalt nivel de dialog direct între SUA și Iran de la Revoluția Islamică din 1979.

Deși miza este oprirea unui război cu impact global, pozițiile publice ale celor două tabere rămân extrem de îndepărtate, fiind influențate și de necesitatea liderilor de a menține o imagine de forță în fața propriilor cetățeni.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]